Condus, azi, pe drumul veşniciei. A făcut parte din echipa de fotbal Gloria Bistriţa !

MARADONA DIN OCNA

Cand am avut doar sapte ani,
Si Ticu-Puiu nu a fost acasa,
Ai mei frati Toti si cu Rica,
Au facut echipa Gloria Bistrita.

In poarta l-au pus pe Sandelu lui Gogu,
Fundas stanga a fost Nelu lui Monu,
La drapta mai retras Lelu lui Uonu,
Si la marcaj a fost Deli lui Ciogu.

La mijloc stanga a fost fratele Rica,
La mijloc drapta a fost fratele Toti,
Extrema stanga Sandelu lui Mota,
Si extrema dreapta Lutu lui Banda.

Si l-au ales spontan ca atacant,
Pe sprintenul Nicolae lui Coman,
Ajutat de doi strategi din sat,
Preotul-Dragan si Sandu lui Roman.

Cand mama m-a trimis la scoala,
Eu m-am oprit in curtea scolii,
Si Domnu-Ioana m-a trimis la ora,
Dar eu i-am mai dat un gol la Oni

In clasa nu am fost atent la ora,
Cu pixul am scris doar pe banca,
De la cifra unu pana la douazecisidoi
Toti fotbalisti de care am vorbit atunci noi.

Intotdeauna cand am scris numarul zece,
L-am ingrosat si l-am scris foarte atent,
Am stiut ca in fotbal nu exista nici o lege,
Ci doar trebuie sa fii foarte inteligent.

Orice dorinta de pe acest pamant,
Este doar un sacru legamant,
Daca urmezi sfatul de tata,
Si nu incalci iubirea de mama.

Cand a curs apa pe paraul Bunii,
Si podul nu era inca din piatra,
Am stiut ca pe mine mai devreme timpul,
Ma va duce la al meu Tata.

Voi ocnenilor mei dragi,
Sa nu ma uitati niciodata,
Ca mi-am pus talentul la socoteala,
Sa joc fotbal in divizia nationala.

Draga Mica, cand sufletul te doare,
Si prin plans nu reusesti,
Sa iti astamperi o astfel de durere,
Nu uita unde ma regasesti.   
       

Daniel Catinean

Bruxelles, 2020.01.31