Consiliul Județean Bistrița-Năsăud repartizează peste 37,6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud va dezbate vineri, în ședința extraordinară, proiectul de hotărâre privind sumele estimate pe anul 2026 și estimările pe anii 2027-2029 provenite din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, repartizate în vederea elaborării și fundamentării proiectelor de buget de către unităţile administrativ-teritoriale din județul Bistrița-Năsăud.
Sumele estimate care urmează a se repartiza se compun din:
1. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi sume din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale conform prevederilor Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
Cod venit 11.02.06 Anul 2026 - 4.291 mii lei
Cod venit 04.02.04 Anul 2026 - 17.489 mii lei
2. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi sume din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale diminuate cu gradul de necolectare a unor venituri proprii, după cum urmează:
Cod venit 11.02.06 Anul 2026 = 3.122 mii lei
Cod venit 04.02.04 Anul 2026 = 12.731 mii lei
Sumele estimate pentru anul 2026 pe care Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud trebuie să le repartizeze către unitățile administrativ-teritoriale, prin hotărâre a consiliului județean, în vederea întocmirii proiectelor de buget, sunt următoarele:
Cod venit 11.02.06 Anul 2026 = 7.413 mii lei
Cod venit 04.02.04 Anul 2026 = 30.220 mii lei
La repartizarea sumelor estimate, potrivit prevederilor Legii nr.273/2006, criteriul luat în calcul este numărul locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale comunicat de Direcţia Regională de Statistică Bistrița-Năsăud.
Citiţi şi:
- Consiliul Județean Bistrița-Năsăud va repartiza sumele estimate pentru anul 2025 pentru unitățile administrative-teritoriale
- Vezi ce bani vor primi primăriile bistriţene pentru echilibrarea bugetelor locale!
- Consiliul Județean alocă sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru elaborarea proiectelor de buget pentru 2019!
- Consiliul Judeţean dezbate, în sfârşit, bugetul pentru anul 2009
- Consiliul Judeţean împarte peste 20 milioane lei către primării pentru echilibrarea bugetelor locale. Vezi sumele propuse!























Comentarii
Despre ce vorbim? O analiză recentă publicata de "Profit.ro", cu privire la contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul) României , demonstrează că județul Bistrița – Năsăud face parte din categoria celor mai sărace, nule din punct de vedere economic. Astfel, din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, adică, sunt nule din punct de vedere economic.
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-20...)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza...)
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială județul Bistrița-Năsăud ar face parte din regiunea Nord-Vest alături de județele Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Astfel, PIB-ul cumulat al celor 6 județe componente ar determina contribuția regiunii Nord-Vest la PIB-ul României cu 12,46% , printre cele mai ridicate după municipiul București. La nivel național situația s-ar echilibra și în cazul celorlalte regiuni de dezvoltare.
„Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Inainte de întocmirea proiectelor de buget pe anul 2026 ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), era necesară o revizuire a respectării criteriului privind numărul locuitorilor din fiecare UAT şi intrarea în legalitate.
In acest sens, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-p...)
Potrivit Direcței Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud în județ există opt comune care au sub 1500 de locuitori și nu se justifică existența lor ca UAT şi anume: Ciceu Mihăiești, Ciceu Giurgești, Miceștii de Câmpie, Milaș, Monor, Runcu Salvei, Sânmihaiu de Câmpie și Silivașu de Câmpie .
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea unor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori.
Adaugă comentariu nou