Criticul literar Ion Oarcăsu s-a întors acasă, la Joseni

Criticul literar ION OARCĂSU a revenit la casa părintească, din Josenii Bîrgăului, fiind întâmpinat de fiica Miorica cu soțul Gabriel, fiul Andrei cu soția Narcisa de la Cluj, primarul comunei, preoții locali, reprezentanții Asociațiunii Transilvane, respectiv Pavel Știrbu și Mihai Bîltag, de fapt inițiatorii întâlnirii de azi, scriitorii năsăudeni Ioan Mititean și Romulus Berceni și universitarul Hodiș de la Cluj și alți iubitori de literatură de pe Valea Bîrgaielor și Bistrița. Rude, prieteni, vecini, dornici de a comunica cu consăteanul lor, a cărui nume este scris pe placa dezvelită azi, fixată pe frontispiciul casei părintești de pe șoseaua principală, în vecinătate cu Muzeul sătesc. Despre personalitatea scriitorului, a fostului elev al Liceului grăniceresc năsăudean, despre opera și activitatea sa, a vorbit președintele Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor Români - Ioan Mititean, după care și-a exprimat gândurile de aleasă recunoștiință fiica sa Miorica, care a spus:
„Mulțumesc Societății ASTRA, filiala Bârgău, pentru acest omagiu adus tatălui meu, criticul literar și poetul Ion Oarcăsu. Această placă comemorativă reprezintă o formă de apreciere a întregii activități literare, atât a scrierilor sale, cât și a activității de președinte a Cenaclului literar “George Coșbuc” din Bistrița, în cadrul căruia a promovat și susținut scriitori și poeți ca Luca Onu, Olimpiu Nușfelean, Alexandru Cristian Miloș, Emil Dreptate și alții.
Mulțumesc Primăriei Josenii Bârgăului, care a apreciat meritele tatălui meu și în anul 2007 i-a acordat titlul de Cetățean de Onoare al comunei Josenii Bârgăului.
Vreau să spun câteva cuvinte despre tatăl meu în calitate de părinte și să evoc câteva amintiri din copilărie. Deși a plecat devreme de acasă, s-a întors, de câte ori a putut, cu plăcere. Veneam toți trei, în primul rând de 1 Mai (pentru că era zi liberă și uneori coincidea cu Sfintele Paști) și mai veneam de Crăciun – sărbătoarea noastră preferată. Îmi aduc aminte de obiceiul de a colinda pe la neamuri și astfel am cunoscut o parte din rudele apropiate. Avea această nostalgie a locurilor natale, deși acasă se schimbaseră multe. A ajutat cât a putut multe rude din Bârgău, atunci când au avut probleme de sănătate sau au vrut să vină la școlile din Cluj.
M-am bucurat de multă afecțiune în familie, de înțelegere, și-a făcut timp să stea de vorbă cu mine, să mă îndrume spre literatura de calitate și chiar să discutăm împreună anumite lecturi fără să râdă de comentariile unui copil sau ale unei adolescente.
A plecat dintre noi la 9 martie 2000, la 75 de ani neîmpliniți, durerea s-a atenuat în timp, dar a rămas dorul după o ființă dragă, cu care ai vrea să mai vorbești, să mai râzi, să mai schimbi idei. Cred că acum se bucură că mai este amintit, mai ales într-un asemenea cadru.
Mulțumim tuturor!”
Urmează, ca un fiu al satului, jurnalistul Ioan Serețean să vină cu amănunte privitoare la comemorarea unui OM în satul său natal, un sat încărcat de istorie, dar și de istorie literară.