( Cronica completă) Dor de Valeria. Sute de bistriţeni la inaugurarea Sălii Valeria Peter Predescu a Centrului Cultural Dacia

Inaugurarea sălii de spectacole ce poartă numele celei mai reprezentative interprete a cântecului popular năsăudean, după cum afirma Alexandru Pugna, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, s-a făcut, putem spune, cu răsunet. Chiar dacă intrarea s-a făcut pe bază de bilete, publicul din Bistriţa, iubitor al cântecului popular, a umplut până la refuz sala şi poate erau şi mai mulţi dacă nu erau noile prevederi conform cărora nu ai voie să ai în sală decât spectatori pe scaune.
Bistriţenii s-au bucurat ca primul eveniment în cea mai modernă sală a oraşului şi una dintre cele mai frumoase din ţară, după cum spunea preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, să fie Festivalul Naţional de Interpretare al cântecului popular românesc „Valeria Peter Predescu”.
Ajuns la ediţia a VII-a, festivalul a fost, de această dată, unul fără concurs, omagial, pentru ca bistriţenii să fie părtaşi la frumuseţea inaugurării acestei săli şi în centru să fie cântecele artiştilor de la „Dor Românesc” care vor avea de acum casă nouă la Centrul Cultural Dacia şi a tinerilor interpreţi laureaţi ai fiitvalului în cele VI ediţii de până acum.
Deschiderea festivalului, realizat şi prezentat de Alexandru Pugna, s-a făcut în prezenţa vicepreşedintelui Consiliului Judeţean – Ioan Ţintean şi a managerului Centrului Judeţean pentru Cultură, Gavril Ţărmure. În cuvântul lor, oficialităţile au subliniat faptul că asistăm la un moment istoric, acela în care, după aproape 100 de ani, o nouă sală de spectacole apare la Bistriţa.
Sub bagheta maestrului Ştefan Cigu, orchestra profesionistă „Dor Românesc” a reuşit, în deschiderea concertului, să impresioneze publicul prin prezentarea celor mai frumoase cântece din repertoriul Valeriei Peter Predescu, demers aplaudat de întreaga sală. Au urcat apoi pe scenă soliştii Ansamblului profesionist „Dor Românesc” , începând cu Domnica Dologa, prezentă şi de această dată cu cântece autentice şi o ţinută demnă de un adevărat artist, Nicolae Cioanca (directorul Centrului Cultural Dacia), Mirela Petruş (cu frumuseţea vocii şi a cântecului bistriţean care a adoptat-o), Anuţa Motofelea (care ne-a reamintit prin cântece de cea care i-a fost mentor), Cristina Retegan (cu cântecul de pe Valea Ţibleşului), Oana Matei (cu frumuseţea cântecului năsăudean), Ioachim Spân (cu cântecul bârgăuan), şi Veronica Bălan (cu cântecul de pe Valea Ilvelor).
Matilda Pascal Cojocăriţa, cea care în urmă cu 20 de ani înfiinţa, alături de artiştii Ştefan Cigu şi Alexandru Pugna, dar şi de Gavril Ţărmure, Ansamblul „Dor Românesc”, le-a mulţumit bistriţenilor că de-a lungul celor două decenii au fost alături de artiştii profesionişti, invitându-i de acum la sala de spectacol, unde cel puţin de două ori pe lună vor spectacole cu tematică. De altfel, primul concert la care sunt invitaţi bistriţenii este programat luni, 19 septembrie, de la ora 18.00, şi va cuprinde cele mai frumoase romanţe pe versurile poetului George Coşbuc, sub genericul „La oglindă”, marcându-se 150 de ani de la naşterea Bardului din Hordou.
Un punct aparte, aplaudat în picioare de publicul bistriţean, a fost prima apariţie pe scena bistriţeană a dansatorilor profesionişti. În coregrafia lui Adrian Paşcu, cele cinci perechi de dansatori au dovedit că îşi merită statutul de profesionist, atât prin ţinută, cât şi prin modul în care, vorba spectatorilor, şi-au dat sufletul pe scenă. Adrian Paşcu a avut curajul ca după mai bine de 40 de ani să aducă în faţa bistriţenilor un nou concept de coregrafie, care cuprinde un tablou cu jocuri din toate subzonele judeţului. Dacă până acum coregrafii s-au mulţumit să pună în scenă coregrafia regretatului maestru Corneliu Octavian Botoş, iată că, „Dor Românesc” propune, la fel ca marile ansambluri de profesionişti din ţară (vezi Junii Sibiului, Banatul, Ciprian Porumbescu, Transilvania) o nouă viziune.
Aşteptăm cu nerăbdare şi alte asemenea momente de dans, putând spune abia acum că Ansamblul profesionist „Dor Românesc” este în formulă completă.
Pe scenă a urmat apoi Grupul „Valeria Peter Predescu”, cu tinerele artiste Alina Ceuca, Cristina Scurtu, Cristina Bugnar, Andreea şi Maria Pavelean, Octavia Andronesi, Larisa Bozbici, Iasmina Schipor şi Mălina Pop, care au fost îndrumate de Doamna cântecului năsăudean, reamintindu-ne de şlagărele acesteia (Frunză verde, mărule, Am drăguţ năsăudean, Vecină de peste drum)
Pentru a ne reaminti valoarea celor şase ediţii de până acum ale festivalului, pe scenă au urcat, în ordine, laureaţii acestora: ediţia I – Eugenia Horoba, Bistriţa-Năsăud, (cea care a şi încheiat spectacolul, fiind apreciată pentru naturaleţea ei de spectatori), Paul Ananie, Maramureş, ediţia a II-a: Andreea Haisan - Suceava, Ioana Dârstar - Covasna, Daniel Pop – Sălaj (veniţi toţi trei în scenă şi care au făcut, la rândul lor, un moment frumos), ediţia a III-a: Ionuţ Dănuţ Popescu – Teleorman şi Lenuţa Filipoi – Bistriţa-Năsăud, ediţia a IV-a: Larisa Uţă – Maramureş şi Georgiana Păduraru – Bacău, ediţia a V-: Lavinia Chifor – Bihor şi Cristina Bugnar – Bistriţa-Năsăud şi ediţia a VI-a: Florin Mihalache – Banat şi Larisa Bozbici – Bistriţa-Năsăud. Toţi tinerii interpreţi au dovedit că merg cu seriozitate pe drumul cântecului popular, iar publicul, poate cel mai „profesionist” din ţară, după cum spunea Alexandru Pugna, a dovedit încă o dată că este alături de fiecare artist în parte. Deşi evenimentul nu a avut invitaţi „celebri” precum la alte ediţii, artiştii de la „Dor Românesc”, împreună cu laureaţii festivalului, ne-au dovedit că pot susţine în faţa publicului, dar şi a telespectatorilor din întreaga ţară, evenimentul fiind preluat de TVR 3, un adevărat itinerariu folcloric cuprinzând toate zonele ţării.
Alexandru Pugna, împreună cu colegii din Consiliul Judeţean şi Centrul Judeţean pentru Cultură merită felicitări pentru acest demers. Din sală, atent la spectacol, a fost şi micuţul Nicolas, strănepotul Valeriei Peter Predescu, care întotdeauna tresare când aude cântecele „mamei Vali”. Nu a cunoscut-o decât din fotografii, din poveştile mamei lui Alina, care seamănă izbitor cu bunica ei, dar şi din poveştile bunicului Nicu, fiul Valeriei Peter Predescu. Nicolas ştie că a avut în familie o comoară de preţ ce a făcut ca tradiţiile ţăranului năsăudean să fie prezente pe cele mai frumoase scene ale lumii. Acest lucru îl ştiu şi bistriţenii, că Cel de Sus a pus prin harul său divin frumuseţea cântecului şi nobleţea omului în Valeria Peter Predescu.
Sala ce-i poartă numele va fi, de acum încolo, încă un gest de recunoştinţă din partea autorităţilor pentru cea care a fost oglinda spiritului năsăudean. Sala de spectacole „Valeria Peter Predescu”, situată în Centrul Cultural Dacia nr. 3-5, are o capacitate de 330 locuri. Realizată cu dotări de ultimă generaţie, atât în ceea ce priveşte confortul spectatorilor, cât şi scena, sala a arătat, la primul eveniment, extraordinar de bine, iar acustica a făcut ca evenimentul să sune bine, spectatorii putându-se bucura de acum de o sală în care vor avea loc multe evenimente care le vor bucura sufletul.