Cuiul lui Pepelea

La ordinea zilei: Postul dulce din ziuă de florii – clisa-n brişcă, pălinca-n ploscuţa gâtului şi … sufletu-n rai!

Epigrame şi catrene
- de „sădit” în … gradene -

Unei flori
Părea mândră şi frumoasă ca un crin
Şi pură ca un trandafir, tânăra fată,
Dar uitându-mă mai atent puţin,
Am observat că de fapt era ... muşcată.
Constantin Ionuţ Gîrjoabă

Trista realitate
În multe ţări, sub mândrul soare,
Democraţia e în floare.
E-n floare dulcea Românie
Doar când e vorba de ... mafie!
Ion Bindea
De rerum natura
Nu-i o pură întâmplare
Că femeia "ca o floare"
Totdeauna cochetează
Cu câte un om ... "de vază".
Marian Cioacă

Însurat cu-o floare
La însurătoare,
Te-ai cam fript, Mitică:
Ai crezut că-i floare,
Dar a fost urzică.
Vasile Matei
Iubirea ta
Iubirea ta de-a pururi schimbătoare
Împrăştie pe vânt otrava-i fină,
Că nu-i albină numai pentru-o floare,
Nici floare pentru-o singură albină ...
Otilia Cazimir
Unei tinere
Tare i-aş mai spune-n şoapte
Că-i frumoasă ca o floare,
Dar prea-şi vede, zi şi noapte,
Numai de ... polenizare
Gheorghe Mitroaică
Nedumerire
Uite mamă, trec soldaţii
Şi au flori la subţiori.
Nu-i şi tatăl meu? Că fraţii
Spun că m-ai făcut din flori.
Dan-Stelian Bura

Florile răului
Am strâns cu grijă floare lângă floare
Punându-le în suflet la păstrare,
Şi-acum când am cincizeci de ghiocei
Femeile nu dau un ban pe ei.
Nicuşor Alecu-Murgeşti

"Ochiul-boului"
Păcat că floarea ce cu lux se-mbracă
Are un nume cam de mahala!...
Dar ochii boilor de-ar fi aşa,
Chiar şi-o marchiză-ar vrea să fie vacă.
George Ranetti
Idealistă
Am visat o lume castă
Poezie, flori, castani,
Însă viaţa-i proză proastă
Şi depinde doar de bani.
Gheorghe Ionescu

Epitaf
Pe lespedea unui strop de ploaie
S-a strecurat încet, în zori,
La rădăcina unei flori ...
E scris aievea undeva
Să piară el, să crească ea!
Gheorghe Steriade

Caricatura

Celebri şi în anecdote

Pe când era profesor la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, George Călinescu (1899 – 1965), a invitat doi studenţi la el acasă. Aceştia nu au venit în ziua fixată, ci a doua zi, la aceeaşi oră.
Deschizându-le uşa, soţia criticului, Alice Vera Călinescu s-a interesat ce doresc, iar ei au răspuns că au fost invitaţi, dar n-au putut veni cu o zi înainte din cauza unor obligaţii la facultate şi au întrebat:

- Domnul profesor este acasă?

Din pragul uşii, soţia l-a întrebat pe Călinescu:

- Eşti acasă, dragă?

- Nu, dragă, nu sunt acasă!

- Aţi auzit, băieţi, nu e acasă! -, le-a spus candid doamna Călinescu.

Glume … pre-sărate sau, mă rog, gratinate-n …haz-armură

-Nu bea la volan! Te loveşti de ceva şi se varsă băutura.

-Se spune că înotul face bine la siluetă ... Spun cei care n-au văzut încă
balena.

-Orice bărbat are nevoie de o femeie, fiindcă sunt o grămadă de lucruri
pentru care nu poţi să faci guvernul vinovat.

-Să cucereşti o femeie şi să nu povesteşti la prieteni, e ca şi cum ai trece
Pacificul înot în secret.

-Fiecare al cincilea om e chinez. Iar noi suntem cinci în familie, deci cineva
e chinez. Poate tata sau mama, poate frate-meu mai mare Costel sau frate-meu
mai mic Ho-Xiao-Pen. Eu cred că-i Costel.

-M-am sculat cu stângul. Mi-am îmbrăcat cămaşa, s-a rupt nasturele, am luat
servieta, i s-a rupt toarta, deja mi-e frică să mă duc la toaletă ...

-Prieteni sunt acele persoane, care te iubesc cu toate că te cunosc bine.

Bunica mea a fost o femeie dură. Trei soţi a îngropat, cu toate că doi numai
moţăiau ...

-Nu-ţi cumpăra nimic ce are coadă sau toartă. Va trebui să lucrezi cu ele.

-În momentele dificile ale vieţii trebuie să ridici capul, să scoţi pieptul
în faţă şi să spui cu hotărâre: "Acuma chiar că-s terminat!".

Psihiatrii zic că una din patru persoane are o deficienţă mintală. Daca eşti
cu încă trei amici şi nu ai observat nimic ciudat, atunci nu te gândi la
chestia asta!

-Dacă eşti în stare să zâmbeşti când ceva merge rău este pentru ai găsit un
tâmpit pe care să arunci vina.
-Ca să-ţi realizezi obiectivele trebuie să fii un visător... Aşa că nu mai pierde vremea,
lasă totul baltă şi du-te să te culci!

-Dacă încă n-ai găsit persoana ideală, distrează-te cu cea pe care o ai la îndemână!

-Nevasta e persoana ce-i mereu lângă noi să ne ajute în rezolvarea marilor probleme
pe care nu le-am fi avut dacă n-ar fi fost lângă noi.

-Dacă într-o zi femeia pe care-o iubeşti ţi-e infidelă şi îţi trece prin cap
să te arunci din balcon, adu-ţi aminte că ai doar coarne, nu şi aripi!

-Sexul e ca jocul de cărţi; dacă n-ai o bună parteneră, mai bine ai avea o
mână bună.

-Femeile sunt ca traducerile: cele mai bune nu-s fidele şi cele fidele nu-s bune.

-Dacă într-o zi simţi un gol mare în stomac... mănâncă, căci sigur ţi-e
foame!

Bancurile ediţiei
- „ilustrate” … primăvăratic -

Săracul şi UE

A fost odată un ţăran sărac şi cinstit. În sătucul său natal, izolat de lume, se zvonise că undeva departe, peste nouă mări şi nouă ţări, s-ar fi aflat o baroneasă înstărită, cu dărnicie fără seamăn, care s-ar fi numit Uniunea Europeana. Şi zvonul nu era numai zvon, căci văzuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, fălindu-se cu darurile acesteia.

Într-o bună zi şi-a luat toiagul şi a purces la drum. A bătut la poarta palatului şi i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit să şadă şi, fiindcă era peste măsură de ostenit, l-a îmbiat cu Coca-Cola şi gumă de mestecat. Ţăranul a gustat cu măsură din bucate şi nerăbdător, şi-a spus păsul:

"Mărită Doamnă Uniune, am auzit că faci daruri celor nevoiaşi. Eu am acasă, pământ bun, ape limpezi, am şi păduri. Iarna însă-i cam lungă la mine în ţinut, aproape şapte-opt luni pe an. Ca să lucrez bine aş avea nevoie de o pereche de încălţări. Sunt desculţ şi mi-e frig. Doar atât îţi cer".

Doamna Uniune Europeană l-a măsurat din cap până în picioare şi a rămas cu privirea pironită la degetele acestuia, vineţii, înfrigurate, bătătorite şi prăfuite de drum. Apoi a glăsuit:

"Omule, eşti desculţ şi eu te înţeleg ... Dar, tot ce-ţi pot oferi este o bască. Una nouă şi de calitate europeană - Armani. Ţine de frig, de ploaie."

Omul a luat basca, a oftat dezamăgit, a mulţumit şi a făcut calea-ntoarsă zicând:

"Totuşi e doamnă bună. Putea să nu-mi dea nimic".

A trecut iarna şi din gerurile sale cumplite, omul a ieşit destul de bine, doar cu un deget degerat. Apoi vara a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunându-i păsul vechi:

"Sunt desculţ. O pereche de încălţări mi-ar prinde tare bine".

Doamna l-a privit cu înţelegere, l-a ospătat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bască nouă-nouţă.

"Dacă-i degeaba, merită s-o iau" îşi spune la întoarcere ţăranul cel sărac.

Iarna a trecut cu chiu cu vai şi în afara altui deget de la picior, degerat şi amputat de doctor, omul n-a avut de suferit. A urmat primăvara, vara, iar toamna ţăranul şi-a amintit de Doamna cea darnică, pornind iar spre ea, să-şi încerce norocul. Dinaintea acesteia şi-a băut cu poftă paharul de Coca-Cola, ba a mai şi cerut unul, căci începuse să-i placă, dar de întors s-a întors tot cu o bască.

Totuşi nu s-a dat bătut. An după an a străbătut calea, plin de speranţă, primind, cu politeţe, ştiutul dar. Până în iarna ce trecu, când zăpezile şi gerurile au fost mai amarnice ca niciodată când, picioarele i-au degerat şi doctorul a trebuit să i le amputeze.

Purtat pe braţe de vecini, omul a bătut la poarta Doamnei Uniune care, iute, şi-a dat seama de trebuinţe, făcându-i cadou un cărucior de invalid, cu rotile, nou şi strălucitor, având douăzeci şi una de viteze şi telecomandă.

Omul a mulţumit şi întorcându-se în satul său cu maşinăria cea arătoasă a stârnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: într-o noapte a fost călcat de hoţi. Aceştia nu găsiseră mare lucru, dar plecaseră acasă cu saci întregi de băşti. Oameni cu frica de Dumnezeu, îi lăsaseră, totuşi, căruciorul. În final de iarnă, ţăranul s-a pomenit astfel fără nici o bască.

Aşezat comod în căruciorul sau silenţios, a pornit iar cale de nouă munţi şi nouă ţări, s-a înfăţişat Doamnei Uniune şi i-a spus:

"Mărită Doamnă, m-au călcat hoţii şi acum, la căderea ploilor, sunt cu capul descoperit. Fii bună şi dă-mi o bască, fiindcă ştiu că ai şi poţi".

Doamna l-a măsurat din cap până la brâu (acolo unde începea căruţul) şi gânditoare i-a spus:

"Bade dragă, eu te înţeleg. Dar, tot ce-ţi pot dărui acum este o pereche de încălţări. Apropo, aşa cum te văd, cred că nu poţi munci. Nu-mi vinzi mie pământul dumitale? Cu banii primiţi ai putea să-ţi cumperi cea mai bună bască".