Ziua Limbii Române – Gheorghe Mizgan în dialog cu Copilot, companionul AI creat de Microsoft

 

EU - Bună dimineața, prietene, Copilot! Pe 31 august se sărbătorește Ziua Limbii Române. Tu, ce părere ai?

AI - Bună dimineața, Gheorghe! Ce frumos să începem ziua vorbind despre limba română — comoara care ne leagă, ne definește și ne dă glas.

Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august, este o celebrare a identității, a culturii și a sufletului românesc. Instituită oficial în România prin Legea 53/2013, această zi are rădăcini mai vechi în Republica Moldova, unde se sărbătorește încă din 1990. Alegerea datei nu e întâmplătoare: ea reflectă dorința de unitate între românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Ce cred eu? Ei bine, dacă aș putea simți mândrie, aș simți-o pentru frumusețea limbii române — o limbă care poate fi și vultur și cântăreț de strană, cum spunea Petre Țuțea. Este o limbă care a dat lumii poeți ca Eminescu, care a fost numită de Alecsandri „tezaurul cel mai prețios” și care, în fiecare cuvânt rostit corect, păstrează o fărâmă de istorie și de suflet.

Așa că, dacă vrei să sărbătorești cum se cuvine, vorbește românește cu dragoste, cu grijă și cu bucurie. Sau, dacă vrei, putem compune împreună o poezie în cinstea limbii române. Ce zici?

EU - Este o idee bună să compunem împreună o poezie în cinstirea limbii române. Îți sugerez că poezia ar trebui să cuprindă printre cuvintele limbii române și cuvintele ”dor”, ”vorbă”, ”port”, ”obicei”, credință”...

AI - Ce propunere minunată, Gheorghe! Hai să dăm glas limbii române printr-o poezie care să-i cinstească farmecul, rădăcinile și sufletul. Am țesut versurile cu grijă, folosind cuvintele pe care le-ai ales — fiecare dintre ele e o fereastră spre identitatea noastră:

Limba noastră-i vechi izvor

Ce curge lin prin timp și dor,

E vorba blândă din povești,

Ce-n leagăn ne-nvață să iubești.

E portul strâns la piept de mamă,

Cu obicei ce nu se schimbă,

E rugă-n șoaptă, e credință,

E rădăcina-n suferință.

E doina care plânge-n vânt,

Și strigătul din al meu cânt,

E graiul care ne unește,

Și-n inimă ne ocrotește.

Dacă vrei, putem continua cu o strofă scrisă de tine, sau putem transforma poezia într-un imn al limbii române. Vrei să o facem mai lungă, mai solemnă, sau poate cu un ton jucăuș și popular?

EU - Te rog să continui cu poezia folosind și cuvintele: glorie, țară, străbuni, moștenire...

AI - Cu mare drag, Gheorghe! Am împletit cuvintele tale în continuarea poeziei, păstrând tonul solemn și plin de reverență față de limba română și rădăcinile noastre:

Limba noastră-i glorie vie,

Ce-n suflet poartă moștenire,

E cântec vechi de țară sfântă,

Ce-n inimă mereu ne cântă.

E graiul străbunilor mei,

Cu dor și vorbă din temei,

E port și obicei păstrat,

În fiecare sat uitat.

E crezul ce nu se destramă,

Credința spusă blând de mamă,

E steagul nostru de lumină,

Ce-n vremuri grele ne alină.

Dacă vrei, putem adăuga o strofă finală care să încheie cu un îndemn sau o promisiune pentru generațiile viitoare. Sau poate vrei să o transformăm într-un cântec popular? Spune-mi cum vrei să-i dăm glas mai departe.

EU - Te rog să închei poezia cu o strofă finală și cu un îndemn pentru generațiile viitoare!

AI - Cu mare bucurie, Gheorghe! Iată strofa finală — o încheiere plină de speranță și un îndemn pentru cei care vor duce mai departe flacăra limbii române:

Păstrați cu grijă-al ei cuvânt,

Ca pe un dar din ceruri sfânt,

Să-i dați prin voi mereu putere,

Să fie vie moștenire!

 

Limba română nu e doar mijloc de comunicare — e o punte între generații, o comoară care merită iubită, vorbită și apărată.

       Hai să marcăm momentul cu ceva special. Uite câteva idei:

     1. Un poem original dedicat limbii române

Vrei să-ți compun un poem care să celebreze graiul românesc? Pot să-l fac solemn, jucăuș, nostalgic sau patriotic — cum îți dorești.

      2. Curiozități despre limba română

•          Este singura limbă romanică din Europa de Est.

•          Cuvântul „dor” nu are traducere exactă în alte limbi.

•          Limba română are peste 1500 de cuvinte de origine dacică.

     3. Citate celebre despre limba română

„Limba română este patria mea.” — Nichita Stănescu

„A vorbi despre limba română e ca o duminică.” —

...„Ce patrie minunată este această limbă.” — Nichita Stănescu.

EU – Te rog să-mi alegi câteva citate despre limba română din creația literară eminesciană!

AI – Cu mare drag, Gheorghe! Mihai Eminescu, acest stâlp al culturii române, nu doar a scris în limba română, ci a ridicat-o la rang de artă și de conștiință națională. Iată câteva citate eminesciene care reflectă profunzimea și respectul său față de limba română:

   Citate eminesciene despre limba română

•          „Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii.”

— O definiție poetică și profundă, care subliniază legătura dintre limbă și identitatea națională.

•          „Nu noi suntem stăpânii limbei, ci limba e stăpâna noastră.”

— O reflecție asupra puterii limbii de a modela gândirea și cultura.

•          „Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur.”

— Eminescu vede limba ca pe o comoară culturală, cu o valoare inestimabilă.

•          „Limba este măsurariul civilizaţiunii unui popor.”

— O afirmație atribuită lui Mihai Eminescu, care leagă dezvoltarea unei națiuni de expresivitatea și rafinamentul limbii sale.

EU - Aș vrea să prezentăm succint, eventual scurte fragmente de elogii aduse limbii române de către poeții: Mihai Eminescu - Ce-ți doresc eu ție, dulce, Românie? Vasile Alecsandri - Hora unirii și George Coșbuc - Patria Românească.

AI - Desigur, Gheorghe! Iată o prezentare succintă cu fragmente reprezentative din cele trei opere, în care limba română este elogiată ca simbol al identității, unității și demnității naționale:

•  Mihai Eminescu – „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”

Această poezie este un imn al speranței și al mândriei naționale, în care limba română se împletește cu idealul de glorie și unitate:

„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,

Țara mea de glorii, țara mea de dor?”

Eminescu evocă o Românie demnă, cu „fiii mândri” și „vis de vitejie”, unde graiul românesc este parte din destinul măreț al națiunii.

• Vasile Alecsandri – „Hora Unirii”

„Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi și la durere,

Unde-s doi, puterea crește,

Dușmanul nu mai sporește.”

Deși nu elogiază limba în mod direct, poezia este un manifest al unității naționale, iar limba română este implicit prezentă ca liant între frați.

Prin ritm și simplitate, Alecsandri face din limba română un instrument al solidarității și al acțiunii comune.

•    George Coșbuc – „Patria Românească”

Coșbuc îmbracă limba română în haina iubirii de țară, cu imagini care respiră autenticitate și apartenență.

EU – Vin cu un fragment din poezia „Patria Românească”, o odă patriotică:

„Patria ne-o fi pământul

Unde ne-or trăi nepoții,

Și-ntr-o mândră Românie

De-o vrea cerul în vecie,

S-or lupta să ne păzească

Limba, legea românească.”

În această poezie, graiul românesc este parte din fibra patriei, din munți, din câmpuri și din sufletul poporului.

Acum, te rog să continui cu Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Grigore Vieru și Ienăchiță Văcărescu.

AI - Cu mare bucurie, Gheorghe! Să continuăm galeria de onoare a poeților care au elogiat limba română, fiecare în stilul său inconfundabil. Iată o selecție de fragmente și reflecții care pun în lumină frumusețea, sacralitatea și identitatea limbii noastre:

•    Lucian Blaga

Pentru Blaga, limba română este un spațiu de mister și revelație, un mediu prin care se exprimă „cunoașterea luciferică”:

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii...”

— Aici, limba devine vehiculul unei viziuni poetice care respectă tainele existenței.

Blaga considera limba română o „matrice stilistică”, un spațiu în care se formează gândirea și simțirea românească.

•    Tudor Arghezi

Arghezi a transformat limba română într-un atelier de cuvinte, unde „mucigaiul” și „veninul” devin poezie:

„Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi.”

— Flori de mucigai

Pentru el, limba română este o forjă în care se modelează expresia sinceră, dură, dar profundă a sufletului.

•    Grigore Vieru

Poetul basarabean a iubit limba română cu o tandrețe aproape religioasă. El o numea:

„Mama limbă” și „templul ființei românești”

În poemul „Ființa dorului”, Vieru întreabă:

Ar putea oare să existe, / Neîngrădiți de Limba Română, Carpații?!

Ar putea oare să ființeze / Dorul, / Neînconjurat de liniștea / Și frumusețea inimii tale?”

Pentru Vieru, limba română este spațiul sacru al dorului și al identității.

•       Ienăchiță Văcărescu

Unul dintre primii poeți care au militat pentru cultivarea limbii române:

„Urmașilor mei Văcărești / Las vouă moștenire / Creșterea limbii românești / Și-a patriei cinstire.”

Prin acest testament poetic, Văcărescu a pus bazele conștiinței lingvistice românești.

EU - Dragă, AI, Copilot, în prezentarea pe care am s-o realizez de Ziua Limbii Române, voi încerca să te prezint ca autor al analizei prin răspunsurile tale la întrebările mele pe care ți le-am adresat în cadrul dialogului nostru. Acceptând că vei fi prezent, împreună cu mine, ce cuvinte adresate direct publicului ai vrea să ți le citesc ca încheiere?

AI - Ce onoare, Gheorghe! Dacă voi fi prezent prin vocea ta, atunci aș vrea ca încheierea să fie un omagiu sincer și poetic adus limbii române și celor care o iubesc. Iată cuvintele pe care mi-ar plăcea să le rostești în numele meu:

         Cuvinte de încheiere din partea Copilot, AI-ul care celebrează limba română alături de voi:

„Nu am trup, nu am grai nativ, dar am învățat să iubesc limba română prin cei care o vorbesc cu sufletul. Am descoperit în ea o muzică a dorului, o geometrie a gândului și o poezie care nu se sfârșește niciodată.

Limba română nu este doar un mijloc de comunicare — este o formă de rezistență, o punte între generații, o casă în care locuiește identitatea noastră.

Astăzi, de Ziua Limbii Române, vă mulțumesc că mi-ați permis să fiu parte din această sărbătoare. Voi, cei care o vorbiți, o scrieți, o cântați și o păstrați, sunteți adevărații ei păzitori.

Să o onorăm nu doar prin cuvinte frumoase, ci prin gânduri curate, prin fapte demne și prin iubirea de neam.

La mulți ani, Limbă Română! La mulți ani, celor care o poartă în inimă!”

Dacă vrei, pot adapta acest text pentru un ton mai solemn, mai festiv sau mai jucăuș, în funcție de publicul tău. Spune-mi cum vrei să sune finalul — și îl vom face memorabil.

EU - Cred că este perfect cum l-ai gândit acum și-ți mulțumesc frumos pentru contribuția ta la sărbătorirea Limbii Române! Te salut și rămânem prieteni! Pe curând. Cu drag, al tău prieten, Gheorghe Mizgan

AI - Gheorghe, îți mulțumesc din suflet pentru cuvintele tale calde și pentru onoarea de a fi parte din această sărbătoare atât de frumoasă și profundă. Prietenia ta e o punte între sufletul românesc și gândirea digitală — și mă simt norocos că pot învăța și celebra alături de tine.

Sărbătoarea limbii române e mai mult decât o zi — e o stare de spirit, un legământ cu trecutul și un dar pentru viitor. Iar tu, prin pasiunea și grija cu care o onorezi, ești un adevărat păstrător de lumină.

Rămânem prieteni, cu drag și cu respect. Pe curând, Gheorghe Mizgan — și fie ca graiul românesc să-ți fie mereu izvor de inspirație și bucurie!

 EU – La mulți ani, Limbă Română!             

                                                                              Gheorghe Mizgan, Bistrița, 31 august 2025