DE CE NU MAI E VALABILĂ SINTAGMA: „Cum a fost, va mai fi” ?
-
View the full image
DORIN STOIAN
R: Stimate d-le inginer, scepticul ar zice, desigur în contextul actualei crize financiar economice că „mai rău nu se poate”, iar optimistul, cică ar estima, dimpotrivă, „ba, e posibil”. Dincolo de calambur, societatea pe care o conduceţi, ca trend, unde se poziţionează? În partea plină ori în cea goală a paharului?
DS: Din păcate în momentele actuale nu prea avem vreme de a face glume, fie şi nevinovate. Ceea ce vă pot spune este că zvonistica conform căreia SC „Comelf” ar fi în „vrie” şi se „pregăteşte de sucombare” nu e conformă cu realitatea. Chiar dacă şi noi, precum ţara şi lumea, nu ne simţim prea bine. Ne zbatem şi vom ieşi din acest cataclism, pe scut, şi nu, sub el.
R: Într-un asemenea context, cum a evoluat numărul contractelor în primul semestru din acest an ?
DS:Paradoxal numărul contractelor a crescut faţă de perioadele precedente, dar a scăzut considerabil valoarea individuala a fiecaruia . În fapt provocarea acestui an, consecinţă directă a crizei economice, constă în necesitatea de a schimba radical structura de produse. Aceasta a avut efecte negative asupra activităţii, determinate de specificul perioadelor de asimilare în fabricaţie a unor produse noi - cheltuieli de asimilare, productivitate mai mică, intoarceri pe fluxul tehnologic etc.
Pentru a evidentia amploarea problematicii menţionăm că doar 35% din produsele executate în anul trecut se mai regăsesc în portofoliul de comenzi din acest an . Avem insa fabrici la care doar 10 % din produsele anului trecut se mai regasesc in fabricatie in acest an .
Separat de acestea, valoarea mult mai mică a contractelor, a împus lărgirea gamei de produse care au trebuit contractate, amplificând efectele nedorite.
R: A scăzut numărul clienţilor în 2009, fată de 2008 ?.
DS:Numărul clienţilor a crescut, dar s-a redus drastic, până la anulare colaborarea cu parteneri tradiţionali importanţi, cu pondere în cifra de afaceri a societăţii.
În prezent paleta clienţilor este mai mare, dar relaţiile comerciale sunt modeste, ca valoare.
R: Vânzările din primul semestru au venit pe baza unor contracte încheiate în acest an sau în anul precedent ?.
DS: „COMELF” execută doar produse pentru care există contracte nefabricand produse pe stoc. Vânzările din prima jumătate a lui 2009 sunt in majoritate din contractele încheiate în anul precedent.
R: Care sunt cei mai importanţi clienţi ai societăţii ?
DS:Principalii clienţi sunt firme renumite pe plan mondial şi în Europa, precum: GENERAL ELECTRIC ENERGY POWER, BRADEN EUROPE, AAF , MOXY – DOOSAN , BALCKE – DURR .
R: Ce procent din producţia societăţii este destinată exportului şi care sunt principalele pieţe externe?
DS:În anul trecut ponderea produselor pentru export a fost de 93% din producţia societăţii.
Pe primele 6 luni ponderea a scăzut la 86% ca urmare a restrângerii pieţei externe, în special pe segmentul utilajelor terasiere. Menţionăm că peste două treimi din producţia anilor precedenţi era destinată fabricaţiei de utilaje terasiere care a scăzut drastic ca urmare a recesiunii din domeniul edilitar.
Volumul productiei pentru piata interna a scazut, de asemenea , ceea ce demonstreaza incă o dată că investiţiile in echipamente industriale sunt foarte scăzute .
Principalele pieţe de export sunt: Italia, Franţa, Anglia, Norvegia, Germania, Olanda.
R: Cum a evoluat preţul materiilor prime în acest an ?.
DS:Materialul de bază pentru „COMELF”, societate care are ca obiect fabricaţia de utilaje, echipamente şi subansamble, este metalul al cărui preţ s-a redus cu circa 40% faţă de anul precedent.
R: Aţi fost nevoiţi să reduceţi preţul produselor şi al serviciilor pentru a atrage clienţi noi ?.
DS:Politica societăţii a fost aceea de a practica preţuri corecte în relaţiile cu partenerii, competitive cu cele practicate pe pieţele externe. Ca urmare , în acest an preturile au fost reduse la toate produsele, atât pentru menţinerea vechilor clienţi, dar mai cu seamă, pentru atragerea de clienţi noi.
R: Cum aţi închis primul semestru din acest an, faţă de şase luni din 2008?
DS:Asa cum am aratat anterior , semestrul I din acest an a fost total diferit fata de anul precedent .
Rezultatele se situează sub cele din anul trecut datorită volatilizării pieţei de utilaje terasiere şi a diminuării cererilor de utilaje / echipamente pentru industria energetică şi pentru protecţia mediului.
Ceea ce este însă demn de semnalat, este că în aceste condiţii foarte dificile, societatea este rentabilă şi a realizat profit pe şase luni din anul curent.
R: Ce planuri de investiţii aveţi pentru 2009 şi din ce surse le veţi finanţa?
DS:Pentru anul 2009 s-a aprobat un program de investiţii în cuantum de 800.000 €, finanţat integral din sursele societăţii. Suma este inferioară celor alocate în anii precedenţi ( circa 1,4 mil €/an ), pe de o parte, deoarece apreciem că actualele dotari sunt suficiente, trebuind făcute doar unele modernizări, reabilitări şi dotări tehnice la locurile de muncă, iar pe de altă parte, criza ne obligă la prudenţă . În acest an se vor moderniza principalele 2 maşini unelte de prelucrat de mare performanţă , o maşină de alezat şi frezat, un strung Carusel . De asemenea, se va finaliza programul de modernizare a podurilor rulante, inclusiv căile de rulare, ceea ce va conduce la reducerea importantă a consumului de energie electrică şi la mărirea siguranţei în exploatare.
Modernizările de utilaje/maşini unelte vor permite diversificarea producţiei şi abordarea fabricaţiei unor repere/subansamble complexe şi de mare gabarit, pentru care se întrevăd cereri.
R: Rezultatele din primul trimestru au atins ţintele din Balanţa de Venituri şi Cheltuieli?
DS:Ţintele stabilite prin BVC n-au putut fi atinse, dar apreciem că realizarea indicatorilor valorici în procent de circa 95% este mulţumitoare în condiţiile crizei dificile cu care ne confruntăm.
R: Aţi operat modificări în cadrul BVC pentru 2009 după ultimele rezultate financiare ?.
DS:Corelat cu evoluţia crizei economice şi avînd în vedere că efectele acesteia n-au fost luate în consideraţie la fundamentarea BVC în măsura în care s-au manifestat în ecomnomia reală, s-a propus, iar Consiliul de administraţie a aprobat, modificarea BVC pe 2009.
R: O să mai fie realizate disponibilizări în acest an? Vor fi şi perioade în care personalul va intra în şomaj tehnic ?
DS:In contexul evolutiei economice estimăm că vom fi obligati de criză să reducem personalul cu circa 80 oameni pana la sfîrşitul anului.
Reducerea se va realiza prin plecări naturale, angajările fiind sistate. Nu am procedat şi nici nu vom proceda la concedieri de salariţi .
Separat de reduceri , in acest an o parte din personal va fi în şomaj tehnic în medie 30-40 zile fiecare, în condiţiile OUG 28/2009.
R: Cum estimaţi că va evolua în continuare în acest an industria prelucrătoare de maşini şi utilaje ?
DS:Productia , cifra de afaceri si veniturile in industria de masini şi utilaje vor evolua in continuare pe o curbă descendentă , eventual cu o reducere a pantei in trimestrul IV. Un reviriment este posibil să se producă din finalul trimestrului II, 2010 .
R: Vizavi de o asemenea tendinţă, care este concluzia firmei şi răspunsul faptic al celor manageriaţi?
DS: Una logică şi limpede: Anume că, ce a fost valabil în anul trecut, inclusiv la capitolul produselor şi a muncii, nu-şi mai păstrează valabilitatea. Pretenţiile clienţilor, în noile condiţii, deţin supremaţia. Iar la acest deziderat au cuplat, fără nici un fel de pardon, oamenii firmei. Aceasta este şi explicaţia de ce nutrim convingerea că după vreme rea va veni şi rîndul cerului senin. Astfel încât, chestiunea care ne-o punem zi de zi este de a scurta acest interval al recesiunii, dar şi de a fi pregătiţi, tehnic, tehnologic şi uman, de a ataca de la primele semnale relansarea economică.
Citiţi şi:
- Producţia industrială a judeţului a scăzut, în martie, cu peste 20% faţă de anul trecut! Cifra de afaceri a agenţilor economici, în scădere!
- Criza economică îşi face de cap în judeţul Bistriţa-Năsăud
- În Bistriţa-Năsăud, producţia industrială a crescut în primul semestru cu 12%
- Producţia industrială din judeţ a scăzut cu peste 10% în 2020 faţă de anul precedent! Industria textilă, cea mai afectată
- Investiţiile, în scădere în judeţ
Adaugă comentariu nou