DE LA ISPASUL DE ALTĂDATĂ, LA ,,ZILELE NĂSĂUDULUI’’ DE AZI

Sărbătoarea începutului de vară îşi găseşte şi astăzi o puternică rezonanţă în rândul locuitorilor de pe Valea Someşului. Cunoscută în calendarul creştin ortodox sub numele de ,, Înălţarea Domnului’’,ea a devenit şi o amplă manifestare culturală cu denumirea ,,De Ispas la Năsăud’’.

Târgul are o vechime considerabilă şi îşi mai păstrează încă rolul de menţinere a legăturii între populaţia din satele aparţinătoare,, Ţării Năsăudului’’, facilitează schimburile de produse şi dă prilejul oamenilor de a-şi procura cele necesare muncii şi traiului de fiecare zi.

Aşezat la intersecţia drumurilor care leagă Ţara Maramureşului şi Ţara Moldovei de odinioară, Năsăudul primeşte dreptul de a ţine târg încă din anul 1765. De-a lungul şoselei vechii aşezări se înşirau casele simple , de lemn , ale ţăranilor ,străjuite de câteva clădiri mai mari în care se aflau instituţiile şi cancelariile oraşului. În centrul urbei, acolo unde se află astăzi parcul, era piaţa veche.

Aici se ţineau în fiecare joi, târgurile săptămânale, cât şi târgurile anuale de ţară. Din Zagra, veneau piuarii vestiţi cu pănură şi ţoale de lână pe care le înşirau pe gărduţul ce împrejmuia troiţa vechii biserici. Ţăranii din Romuli şi Parva aveau căruţele pline cu draniţe, iar iluanii şi bârgăuanii aduceau scânduri. Cei din Chiuza, Săsarm ,Mintiu şi Tăure erau prezenţi cu grâu şi porumb, iar cu răsaduri veneau saşii din Dumitra şi Cepari , iar mai târziu, cei din Mocod şi Prislop.

În mijlocul târgului se înşirau câteva şetre cu cofetărese care vindeau dulciuri şi în special acele turte cu oglinzi pe care feciorii le dădeau fetelor de Ispas şi cu ocazia altor târguri de ţară. Nu lipseau nici renumitele preparate din carne, pregătite de aşa-numitele,, sfârnăriţe’’, acele femei din sat, atât de pricepute în arta culinară. Aici se serveau cârnaţi, friptură, tocană, puse pe o frunză de varză sau direct pe pâine.

Pe lângă funcţia economică pe care o îndeplineau în general toate târgurile, cel de Ispas la Năsăud mai avea şi o funcţie social- culturală, constituind un prilej aşteptat cu nerăbdare de tineri pentru a se întâlni şi eventual de a pune la cale viitoarele lor căsnicii. O notă aparte a acestui târg o reprezenta petrecerea cu caracter popular care avea loc cu acest prilej.

Spre amiaza zilei, tinerii începeau jocul într-o neîntrecută veselie, întreţinută de muzicanţii,, tocmiţi’’din timp de către,, cizeşi’’Se întreceau atunci ca într-o adevărată competiţie,,ceteraşii’’veniţi din cele mai vestite comune. Fiecare organizator de grup căuta să-şi atragă cât mai mulţi tineri de partea sa. Jocul nu contenea, iar veselia şi buna dispoziţie punea stăpânire peste intreaga atmosferă .

Era momentul când fetele şi flăcăii făceau o adevărată paradă a portului popular, într-o splendidă armonie cu jocul specific al acestei zone etno-folclorice. Petrecerea avea loc în aşa-zisul ,,Loagăr’’ (din nemţescul ,,lager’’), acolo unde se desfăşura pregătirea militară a grănicerilor, iar astăzi se află stadionul oraşului.

Prefacerile social-economice din ultima vreme au adus însă şi unele modificări în privinţa fenomenului cultural al acestei minunate sărbători. Maialul elevilor care premerge sărbătoarea, valorifică frumuseţea portului nostru popular, programele artistice susţinute de formaţiile profesioniste sau de amatori, concursurile de muzică populară pentru promovarea tinerelor talente sunt câteva puncte de referinţă ale acestui minunat ,, Festival al cântecului şi portului popular’’, care atrage şi alte valori de acest gen din mai multe judeţe din ţară..

Astăzi, sărbătoarea de Ispas coincide cu,, Zilele Năsăudului’’, o superbă manifestare culturală , aflată la cea de-a X-a ediţie la care participă întreaga spiritualitate a acestui,, Blaj al românimii nordice’’ce pune în valoare tezaurul său cultural, frumuseţea lăuntrică a oamenilor de pe aceste meleaguri, arta, ştiinţa şi puterea lor creatoare. Simpozioane, lansări de carte, expoziţii de pictură, dezveliri de plăci comemorative, cinstirea Eroilor, comemorări , întâlniri ale scriitorilor, acordarea titlului de ,, Cetăţeni de onoare’’, spectacole de gală şi multe altele, sunt momente înălţătoare pentru oraşul academicienilor, precum Înălţătoare este şi Ziua Domnului.

În fruntea acestor acţiuni se află un om cu sufletul mereu deschis spre actul cultural, cel care conduce de mai mulţi ani destinele acestui oraş şi întreţine flacăra vie a spiritului năsăudean, primarul Dumitru Mureşan. Pentru năsăudeni el este un adevărat ctitor cultural care slujeşte pe altarul demnităţii şi al respectului pentru marile valori pe care le-a dat acest minunat colţ de ţară românesc.