Desfacerea lumii

Surpriza numărului o produce apariția în paginile publicației a unui JURNAL (fragmente) de Romulus Rusan, un scriitor de mare rafinament, care, după 1990, a fost transformat de împrejurări din literat-prozator-eseist în istoric, specialist în istorie contemporană. Marea lui realizare în anii din urmă, alături de Ana Blandiana, sunt ridicarea unui impozant și bine structurat Muzeu al Memoriei Omenirii, edificat pe blestematele ruine ale fostei închisori de exterminare, din anii postbelici, de la Sighetul Marmației, al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, unde a pus bazele Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului, fondator al Alianței Civice și Fundației Academia Civică. Un om remarcabil, de-o rară ținută intelectuală și morală. Fragmentele de Jurnal sunt desprinse din anii 2013 (septembrie), 2014 (ianuarie, februarie, iunie) și 2015 (februarie, martie, august). Sobrietatea cu care sunt notate gândurile și preocupările, acuratețea transmiterii lor, îl așează pe Romulus Rusan între personalitățile lumii contemporane, cumplită pierdere însemnând plecarea lui dintre noi în decembrie 2016. Desprind câteva gânduri grăitoare: „Moda «sensurilor giratorii» are, oare, un sens politic? Dacă până acum exista prioritate de dreapta, acum s-a ajuns la prioritatea de stânga!”; „Am fost verificat de CNSAS de 2 ori: prima dată în 2000-2001, la cererea lui C. Nistorescu și a ziarului Evenimentul zilei. A doua oară în 2006 (când eram membru în Comisia Prezidențială, la cererea lui V. Roncea). Rezultatele i-au dezamăgit pe reclamanți.” (Vă dați seama, de cine era „urmărit”, „ponegrit” scriitorul și istoricul? De alde Cornel Nistorescu, Victor Roncea, Ion Cristoiu, Mircea Dinescu – cunoscuta „gașcă TV” de profitori în pecunii babane de după Revoluția din ’89!) „Peste o săptămână voi împlini 80 de ani și pentru prima dată pun pe hârtie o frază de asemenea absurditate”; „Pare poate o manie că, în loc să mă intereseze fotbalul și jazzul, mă confiscă până la uitare de sine istoria recentă. Este istoria pe care am trăit-o eu însumi și este normal să o cunosc și să o descifrez; uneori senzațional de concret, mai concret și mai actual decât în momentul dat”; „În realitate suntem prizonierii pasiunii noastre. La început a fost Piața Universității, apoi Alianța, apoi Sighetul. Am fi fost fericiți să vină cât mai mulți lângă noi. Dar unii nu veneau de teama a ce-i așteaptă în viitor, iar alții de teama care îi malformase înainte”...
Mai multe opinii critice sunt formulate la adresa volumului «Anii urii» de Horia-Roman Patapievici (Ed. Humanitas, 2019): Răzvan Voncu – o cronică politică între anii 2006-2010, respectiv, 2012-2018, una dintre cele mai însemnate perioade în istoria noastră contemporană, întrucât coincide cu integrarea României în Uniunea Europeană, o contribuție majoră la dezbaterile de idei; Vasile Spiridon – lectura culegerii de opinii din „Anii urii” nu lasă nicio clipă impresia unei aglomerări de elemente disparate, joncțiunea ansamblului fiind impecabilă; Angelo Mitchievici – volumul are ca orizont educarea spiritului civic care stă la baza construirii societății civile, reprezintă un acut exercițiu de luciditate într-o lume translucidă etic, un manual de morală practică într-o lume în care imoralitatea tinde să devină model...; și Cristian Pătrășconiu.
Semnează comentarii critice și recenzii: Alexander Baumgarten (la volumul «Gemenii în Evul Mediu, probleme filosofice, medicale, teologice» de Gabriella Zuccolin, traducere de E. Grosu, L. Grijac, A. Șooș, A. Șerban, A.-M. Răducan și F.-R. Hariga – Ed. Polirom, 2020); Victor Cubleșan (la «Ore astrale» de Horia Gârbea, volum de critică și atitudine, de literatură contemporană – Ed. Neuma, 2020), Daniel Cristea-Enache (la două cărți de poezie, «Psalmi» de Radu Vancu – Casa de Editură Max Blecher, 2019 și «Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese» de Claudiu Komartin, ediția a II-a – Ed. Cartier, 2018; Sorin Lavric (despre «Întrebări pariziene și alte scrieri» de Meister Eckhart, ediție biligvă, traducere de Daniel Fărcaș (Ed. Polirom, 2015); Alex Ștefănescu (despre proza «Corigent la limba română» de Ion Minulescu și literatura ca plăcere); Simona Drăgan (la «Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal» de Cătălin Pavel, despre situri arheologice și artefacte artistice din pespective antic-erotice) etc.
Semnează poezii: Cassian Maria Spiridon, Slavca Almăjan, Ileana Roman, proză: Aurel Maria Baros – trimitere mitologică la un oraș cu ciori, pescăruși și porumbei.