Multe cărți, multe edituri

În eseul „Despre pesimismul bine temperat (IV)”, Cassian Maria Spiridon are în vedere volumul analitic de politică socială, culturală și educațională al lui Roger Scruton «Foloasele pesimismului și pericolul falsei speranțe» (Ed. Humanitas, 2022) și opiniile mai multor gânditori anglo-americani. Analiza noilor curente de opinie: multiculturalismul, corectitudinea politică, deznaționalizarea globală angrenează nenumărați factori care decid asupra viitorului omenirii. Impunerea multiculturalismului, bunăoară, n-a avut ca efect înlocuirea vechiului curriculum (cu/ prin nenumăratele reforme ale educației), ci distrugerea lui. Tot ce a realizat multiculturalismul – susțin mulți gânditori – a fost să destabilizeze cultura publică, să îi submineze legitimitatea și dreptul la respectul nostru și să o înlocuiască cu un mare gol. Corectitudinea politică este ceea ce George Orwel, în distopia sa, «1984», numea o politizare a limbajului ce are scopul de a face ca minciunile să sune ca adevărul.
Interviurile publicației adună la un loc un dialog între poeții Nichita Stănescu și Adam Puslovic (cu siguranță, in memoriam) și un dialog realizat de Mircea Motroc cu profesorul și criticul Mircea A. Diaconu. Din suita literară semnată de Gheorghe Grigurcu reținem un citat din Michel Houellebecq: „Spre deosebire de poet, nici un romancier nu are stil, nu a putut vreodată să aibă stil. Într-adevăr, încercăm uneori să ne apropiem de anumite armonii; găsim uneori, suntem încântați să găsim într-o frază ceva care n-ar fi deplasat într-un poem (i s-a întâmplat adesea lui Conrad și uneori lui Flaubert); dar, îndeobște, nimeni nu suflă o vorbă despre aceste moment, îi lasă pe ceilalți să descopere, lasă totul în grija cititorilor ce vor veni”.
Scriu despre cărți de poezie, proză, eseu și critică literară o pleiadă de comentatori. Theodor Codreanu are în vedere poezia lui Sterian Vicol prin antologia «O sută și una de poezii» (Ed. Academiei Române, Buc., 2020), pe care îl caracterizează „un postmodernist premodern”. Ion Papuc analizează două romane istorice de pură ficțiune epică «În umbra lui Shakespeare» și «În afara cercului» de Walter Übelhart, ambele apărute la Editura Maestro Tip, Fersig (Maramureș), 2016, 2022. Mircea Popa, sub titlul „Ungurii văzuți de un slovac”, recenzează cartea «Maghiarii sub semnul (auto)amăgirii» de Jergus Ferko (Ed. Argonaut, 2019). Autorul investighează felul de a fi al maghiarilor, caracterizați printr-o dicotomie fundamentală: tendința de înfumurare și de superioritate față de vecini, în raporturile detre țări, de plângere eternă după un trecut fastuos, în opoziție cu prezentul nemulțumitor. În acest fel, maghiarii au umplut toată Europa și America cu o propagandă falsă, în care ei apar ca victime ale istoriei, prin faptul că popoarele pe care ei le-au asuprit și dejosit, au putut să-și creeze state naționale, scăpând din gheara lor hulpavă, astfel maghiarii socotindu-se mereu nedreptățiți și „furați” de vecini. Criticul Ioan Holban se ocupă de prozatori români de azi, Ion Timaru (cu romanul «Podul Ilenei»), Andrei Breabăn (cu al cincilea volum din Epopee ștefaniană, «Bătălia pentru Europa» – în care figura central e ocupată de Iancu de Hunedoara, Ed. Timpul, 2022) și Silvan G. Escu (cu romanul «Comedia tristeții», Ed. Tracus Arte, 2020).
Semnează poezii: Ion Hadârcă, Mihai Păcuraru, Menuț Maximinian, Angela Melania Cristea, Constanța Popescu, Adrian Botnaru, Petru Covaci, proză: Andrei Breabăn, Angela Burtea, Rodica Bretin, Andrei Fetecău, teatru: Livia Ciupercă.
Alte comentarii și analize de cărți: Cristian Livescu (despre două volume de poezii, «Nimic esențial» și «Tandem cu umbrele» de A.T. Branca, ambele apărute la Ed. Eikon, Buc., 2021, 2022), Constantin Dram (despre romanul «Iorgu» de Adrian Jicu, Ed. Humanitas, 2022), Alexandra Ruscanu (despre studiul critic «Generația ’80. Un curs istorico-critic» de Ioan Lascu, Ed. Fundației Scrisul Românesc, Craiova, 2020), Adrian Dinu Rachieru (recenzează volumul «Prier cu funigei/ Aprile dai fili vagantidi ragno», poezii de Viorica Bălteanu, Ed. Eubeea, 2022, ediție bilingvă), Virgil Rațiu (analizează volumul de poeme «Unde așezăm plânsul copilului» de Olimpiu Nușfelean, Ed. Școala Ardeleană, 2021), George David (despre «Hipnotice», poezii de Octavian Mihalcea, Ed. Anconeum & Analepsie, Buc. 2022) etc.