O carte de Al. Câțcăuan

Despre proza eminesciană scrie în editorial Dan Cristea, directorul publicației. Criticul literar își dublează prezența în paginile revistei cu cronica literară la noua apariție editorială semnată de Ana Blandiana, volumul «Soră lume» (Ed. Humanitas, 2020), în care, în primele pagini autoarea poveștește amintirea unui pelerinaj întâmplat la vârsta copilăriei, iar în ultimele relatează vizita la sfârșitul anului 2019 în Hong Kong și China, care nu este o carte de călătorii, ci o panoramă de memorii semnificative legate de treceri prin țări diferite petrecute în perioade de timp diferite. Există în carte o complexitate a detaliilor pe care Ana Blandiana o definește ca o carte de proză, cu personaje cărora li se întâmplă tot felul de lucruri, care trec prin pățanii, accidente, peripeții, extrem de bine scrisă. O altă cronică, în altă pagină, Dan Cristea o dedică volumelor de poezie «un somn pe scaunul electric» de Ioan Es. Pop (Ed. Tracus Arte, 2020) și «Înflorirea frigului» de Gheorghe Vidican (Ed. Junimea, 2019).
La rubrica sa „Viața și opera”, Alex Ștefănescu, aflat într-un pat medical, după cum se remarcă în episodul VII al deconspirărilor sale critic-literare, în note foarte scurte surprinde figuri importante ale scriitorilor români (de azi și ieri), excepțional scrise, ca și cum ai urmări descrierile „firului roșu” din câteva scurte nuvele polițiste. Astfel, îi are în vedere pe Nicolae Breban, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Adrian Sihleanu, Constantin Lupeanu, Alexandru Mihalcea. Pare că amănuntele pe care Alex Ștefănescu le furnizează despre scriitorii abordați, despre viața lor, pun în umbră cărțile lor. Dar astea nu sunt decât aparențe. Cărțile publicate de aceștia au intrat demult în „malaxorul” cititorilor atenți, atâți câți astăzi mai viază și perseverează în lecturi.
Sunt de reținut următoarele comentari de carte, recenzii, eseuri și note de scriitor: Ana Selejan, într-o analiză despre Caietele lui Mihai Eminescu, la Sibiu, un prim episod, abordează lucrarea lui Constantin Noica «Introducere la mirocolul eminescian» (Ed. Humanitas, 1992 – ediție îngrijită de Marin Diaconu și Gabriel Liiceanu), comentariu în care autoarea aduce completări proprii; Cornel Ungureanu abordează genul liric practicat de Dumitru Radu Popescu de-a lungul vremii, deși era cunoscut prozator și dramaturg, comentatorul așezându-l sub genericul «Calendarele», din recuzita lirică făcând parte volumele «Câinele de fosfor» (1982) și «Calendarul nebunilor» (2000), dar și volumele de eseuri dedicate generației sale de poeți.
Alte recenzii semnează: Paul Aretzu (la noul volum intitulat «O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră», cu explicația: stări, tablouri, însemnări, firimituri epice, psalmi, viziuni, de Gabriel Chifu – Ed. Junimea, iași, 2020); Dan Stanca se ocupă de antologia lirică 1970-2019 intitulată «Întredeschideri» de Monica Pillat (Ed. Baroque Books & Art, 2020), cronică pe care o încheie superior: „N-am dat nicun citat din carte fiindcă într-un fel toată ar trebui citată”; Ioan Holban semnează un microstudiu „Poezia lui Coman Șova (I)” după volume apărute poetului între anii ’70-’90 și antologate în cartea «Cuvinte de reazem. Uimirea de a fi» (Ed. TipoMoldova, 2020); Gheorghe Glodeanu se ocupă de un volum aparte, pentru că e vorba de satiră și umor, «Povestea Merelor de Aur și a Regelui Râs» de Al. Câțcăuan, un jurnal, o cronică a edițiilor Festivalului de Satiră și Umor desfășurat la Bistrița între anii 1983-2019, festivalul continuând și astăzi, un omagiu adus dacă vreți minunii scenice numită Satira, dedicat sutelor de artiști și actori care au participat de-a lungul timpului la manifestările din Bistrița, Năsăud și Sângeorz-Băi.
Alte cronici de carte semnează: Gela Enea («Minunata viață a personajelor» de Horia Gârbea – Ed. Neuma, Cluj-Napoca, 2020), Andrea H. Hedeș («Un an crescut la loc» de Dan Breaz – Ed. Școala Ardeleană, 2020), Horia Gârbea, Monica Grosu. În pagini sunt prezenți cu poezie: Horia Bădescu și Barbara Pogacnik (Slovenia – traducere și prezentare de Linda Maria Baros)