„Despre împlinirea celor neîmplinite” în Districtul Năsăud. Condicile administrative de la Măgura (1866-1868) și Șanț (1874)

Zona fostei granițe militare a suscitat dintotdeauna un interes aparte în rândul istoricilor Transilvaniei, iar spațiul năsăudean în particular a reprezentat probabil cel mai intens cercetat și mai bine documentat istoriografic sector al său, atât pentru perioada dinainte, cât și pentru cea de după 1851. Prezervarea unei autonomii administrative în intervalul 1861-1876, între hotarele Districtului Năsăud,a contribuit la această situație fericită, atât prin organizarea eficientă a suportului financiar acordat mai multor generații de studioși, cât și prin faptul că a pus la dispoziția istoricilor un bogat material documentar elaborat în limba română.
Lucrarea „Despre împlinirea celor neîmplinite” în Districtul Năsăud. Condicile administrative de la Măgura (1866-1868) și Șanț (1874), editată de dr. Adrian Onofreiu și dr. Claudia Septimia Sabău, recent apărută sub egida Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, prefațată de prof. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, recuperează și introduce în circuitul științific o categorie foarte puțin frecventată a acestor documente, atât la nivelul Transilvaniei, cât și la cel al fostului district: cronicile administrative. Acestea din urmă erau colecții de acte ce conțineau reglementări ale forurilor administrative superioare (la nivel imperial sau provincial) transmise populației prin intermediul juzilor cercuali, dar și chestiuni administrative și juridice/judiciare locale. Patente, ordine, circulare, înștiințări și reglementări privind alegerile în funcții administrative sau politice (deputați), anchete, execuțiuni și pedepse, recursuri, autorizații de construcție, împăcări între litiganți își găsesc toate locul în paginile cronicilor, oferind o perspectivă caleidoscopică asupra vieții comunităților din cele două localități, atât în relație cu autoritățile, cât și la nivelul interacțiunii sociale și a activităților economice cotidiene. De la atenționarea juzilor și notarilor comunali să nu mai „sufere” intrarea țăranilor în grup și cu pălărie pe cap în sediul oficiului administrativ („ca într-un birt”), la faptul că vaca de patru ani, sură, a lui Iftode Lazăr urma să fie vândută la licitație în piața târgului Rodnei (probabil pentru acoperirea unei datorii), de la distribuția pe comune a sumelor pentru repararea acoperișului Școlii Triviale, a podurilor sau a drumurilor, până la darea în urmărire a lui Ion Moise, de 19 ani, din Măgura, care fugise de la casa părinților luând cu sine o pereche de cizme, cotidianul spațiului rural năsăudean este relevat sub forma unei diversități de fragmente narative individuale, familiale sau comunitare surprinse din perspectiva autorității administrativ-juridice.
Bogăția documentară este augmentată de un studiu introductiv valoros și bine întocmit, care familiarizează cititorul, fie el istoric profesionist sau doar pasionat, cu structurile administrative ale timpului, cu modul lor de funcționare, cu relația dintre cetățean și autorități și, nu în ultimul rând, cu societatea rurală năsăudeană din deceniile ce au urmat desființării graniței militare. Din acest punct de vedere, lucrarea asumă, pe lângă conținutul documentar, și o componentă explicativă și analitică nu întotdeauna prezentă în întreprinderi științifice similare. Notele explicative numeroase și bine întocmite completează această ediție valoroasă, care servește nevoilor cercetătorului interesat de istoria administrativă, istoricului fenomenelor sociale și al vieții cotidiene, dar și profesorului ce predă istoria locală. Este bineînțeles de dorit ca pe viitor, documente similare încă inedite să fie publicate în condiții editoriale și grafice cel puțin la fel de bune, inclusiv în format electronic, și răspândite atât în centrele de cercetare, cât și în bibliotecile școlare și comunale năsăudene, pentru a servi ca suport documentar în egală măsură sintezelor științifice și memoriei comunitare.