Despre ”Revista română” și investirea noului guvern

Recent, am avut parte de două evenimente în aceeași zi: ”Revista română”, ediția de toamnă, mi-a parvenit prin Cornel Cotuțiu. O bijuterie edirorială și tipografică. Marca Areta Moșu. (Revista, nu Cornel Cotuțiu, un zevzec!) A doua chestiune, investirea în Parlament a Guvernului Orban (nu Viktor, ci Ludovic, al nostru,), când cei 240 de senatori și deputați, prezenți la vot, au spus DA noului guvern! Guvern legitim și sută la sută liberal! (Adică, liber să facă și el ceea ce au făcut, în ultimii 30 de ani, toate celelalte guverne!) Dar dacă asta a fost și voia lui Dumnezeu, mușcă-ți limba și zi bogdaproste, că putea fi și mai rău. Mai rău decât atât? Totuși, la o adică, ne putem consola cu gândul că nici aceștia n-or prinde rădăcini adânci în solul patriei. ”C-așa-i românul!”, vorba cântecului.
Dar să-i lăsăm să muncească. În liniște și în folosul poporului, că timpul tace și trece. Toamna asta e ca și trecută, apoi vine iarna, trece și ea și ne vom trezi (oare, chiar ne vom trezi vreodată?) că iar e primăvară, cu soare, cu ciripit de păsărele, cu iarba verde de acasă, și o s-o ținem tot într-o veselie: ”Vară, vară, primăvară/ Toate plugurile ară.../ Nu la noi, în altă țară!” (Iulian Dămăcuș).
Până una, alta, să răsfoim împreună ”Revista română”, filă cu filă: ”Camil Petrescu, poetul substanței filosofice (9/21 aprilie 1894 – 14 mai 1957)”, la 125 de ani de la naștere, articol semnat de Mircea Coloșenco, iar ca ”bonus”, două creații lirice inedite ale poetului. Cităm: ”Într-un pahar cu sare de potasă,/ Într-o soluție murdară și opacă,/ Azvârli un mic cristal/ Și totul e pe cale/ Treptat și lin să se prefacă/ Într-un pahar cu floare de cristale.//... Și până dimineața, mi-a înflorit,/ În sufletul trudit de îndoială,/ O rece feerie siderală.” (”Ce lege ne-nțeleasă!”) Istoricul Ioan Coproșu, personalitate marcantă a învățământului univewrsitat ieșean, a împlinit 85 de ani, bun prilej pentru redacția revistei de a-i dedica un onorabil text aniversar. Dinu Poștarencu a ajuns la cel de al XI-lea episod al serialului său ”Funcționarea limbii române în sistemul administrativ al Basarabiei.”
La rubrica ”Știri de la românii din sudul Basarabiei” răspund ”prezent!”: Vadim Bacinschi (Odesa, Ucraina), Eugenia Vâjiac (Constanța), Ioan Morar (Gherla), Val Talpanaru (Iași), Doru Scărlătescu (Iași) și Dinu Poștarencu (Chișinău). Un interesant dialog între basarabeanul Iulian Pruteanu-Isăcescu din Chișinău și poetul Ianoș Țurcanu, care beneficiază de o amplă prezentare și un consistent grupaj de versuri. Proza este reprezentată de Sorin Cotlarciuc din Iași, care oferă cititorilor povestirea nonfictivă ”Vorbesc Cernăuții”
Pe ”agenda ASTREI” figurează: Vasile Luca (Sighișoara), Lilia Cazacu (Criuleni, Republica Moldova) Mihai Zaiț (Iași), Mariana Mîțu (Onițcani, raionul Criuleni), Daria Cerneavschi și Valeria Lupuleac (Ialoveni, Republica Moldova), Nicolae Vasilcovschi (Shandong, China), Dumitrița Codiță (Gura Bâcului, Republica Moldova), Adriana Radu și Gabriela Petrache (Iași).
În ultima parte a revistei, ”raftul cu cărți”, semnează recenzii/cronici literare: Cosmin Mihuț despre G. Sion, ”Suvenire de călătorie în Basarabia meridională”, ediție îngrijită și adnotată de Mircea Cristian Ghenghea și Iulian Pruteanu-Isăcescu (2018); Constantin Mănuță despre Vasile Filip, ”Cartea rondelurilor”, vol. VIII (2018); Aurel Podaru despre Cornel Cotuțiu, ”Azi, în zigzag” (2019), M.-C. G. despre Dionisie Vîtcu, ”Între scorpion și capricorn. Ridică-te și mergi mai departe” (2019).
Laura Guțanu încheie acest superb număr cu ”Anotimpul romantismului”, în care povestește despre Elisabeth Barett Browning, ”cea care a fugit de acasă, de pe Wimpole Street, spre iubitul ei Robert Browning, poetul (...) Povestea fugii este narată de Wirginia Woolf în «Flush», micul roman tradus și în românește la editura Raj.” O răscolitoare poveste de dragoste, care a durat 17 ani.
Jur că nu am omis nici un nume din sumarul revistei.
Așa să-mi ajute Dumnezeu!