Scriitori bistrițeni în ”Revista română”

Nu mulți, da' buni!
Primul care-ți sare în ochi este Cornel Cotuțiu, prozator și publicist român, încă în viață. Mda!... Colaborator de marcă al revistei mai sus pomenite. Mde!... În acest număr el semnează două texte: ”În căutarea zăpezii”, o narațiune care dă și titlul unui foarte recent volum de proză scurtă, apărut la faimoasa editură Charmides din Bistrița, coordonată de nu mai puțin faimosul Gavril Țărmure, care este și directorul faimosului Centru Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, și ”Bine ați venit acasă!”. Și cu asta, gata cu scriitorii bistrițeni din ”Revista română”! Trecem mai departe, la Ion Creangă, care a trecut și el la cele veșnice în urmă cu 130 de ani. Textul se intitulează ”Așa a fost Creangă toată viața lui, a scris cum a atrăit, a trăit cum a scris”, semnat de ieșeanul Iulian Pruteanu-Isăcescu, un text documentat ”la sânge”, cum s-ar zice, foarte convingător
Bucureșteanul Stelian Gomboș îl ia în colimator pe ”Mitropolitul nostru Teofan”, cel ”născut pe pământul sfințit al Basarabilor și slujitor, acum, pe pământul, sfânt și moldav, al Mușatinilor”. Un text impecabil! ”Totul și toate am căutat să fie spre unitate: unitate în credință și iubire”, declară Excelența Sa Petru Gherghel, Episcop emerit, într-un interviu acordat aceluiași Iulian Pruteanu-Isăcescu, cu ocazia încheierii nobilei sale misiuni de păstorire, vreme de 41 de ani, a comunității catolice din zona Moldovei. ”Funcționarea limbii române în sistemul administrativ al Basarabiei”, un studiu amplu, semnat de Dinu Poștarencu, a ajuns la episodul XII. Într-un alt interviu, cu Octavian Țicu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, distinsul istoric român de dincolo de Prut, declară, printre altele: ”Voi încerca din toate puterile să construim o alternativă politică românească și europeană la situația existentă”. Doamne ajută!
Despre ”Drama epistolară hasdeeană (1881-1888)” scrie (concis, documentat și pe înțelesul tuturor!) Mircea Coloșenco, iar Daniel Lăcătuș (Călan, județul Hunedoara), cu nimic mai prejos decât mai sus pomenitului său confrate, explică cititorilor care este ”Rolul și importanța ASTREI în comunitatea din Călan”. Se citesc cu plăcere și notele dintr-o călătorie în Basarabia (”Călătorie astristă întru limba română”) semnate de Luminița Cornea (Sf. Gheorghe, jud. Covasna), iar Mihai Păstrăguș (Iași) scrie despre ”Fantezie și sentiment în creația artistică a Liliei Cazacu” (Criuleni, Republica Moldova), o colaboratoare prețioasă (pe vremea când era încă elevă) a revistei (de frumoasă amintire) ”Minerva”, în timp ce Vadim Bacinschi (Odesa, Ucraina) încearcă să-l readucă în atenția cititorilor pe poetul ”Vitalie Tulnic, cel aproape uitat”, oferindu-le poemul, reprezentativ pentru creația sa, ”invitație la masă”
Un consistent grupaj de poezie semnează Marius Chelaru din Iași, grupaj precedat de o relevantă prezentare a poetului. Valentina Țipu din Chișineu semnează un mișcător eseu intitulat: ”Același pământ, aceeași istorie și limbă – acasă în România” Din nou Luminița Cornea, cu un amplu și consistent text: ”Cronica Sumpoziobului Internațional «Români și ucraineni în lumina istoriei. Identitate și controverse la porțile Europei», Iași – Suceava – Cernăuți -Dondușeni, 28 octombrie – 2 noiembrie 2019”.
La rubrica ”Raftul cu cărți”, două consistente cronici literare: ”Persona non grata” de Mircea Cristian Ghenghea, care pune sub lupă volumul ”Persona non grata sau cum am reușit să scriu istoria maghiarilor bucureșteni”, ediția a II-a, revizuită și adăugită de Hilda Hencz, și ”Despre năsăudeni și Marea Unire” de Viorel Hodiș, care comentează volumul ”Năsăudenii și Marea Unire” de Ioan Seni (un alt bistrițean).
În concluzie, și acest număr (4/2019, iarna) al ”Revistei române”, confirmă din plin valoarea incontestabilă a revistei, valoare ce poate fi exprimată prin cuvintele: consistență, diversitate, unitate (pentru conținut) și prin cuvintele: simplitate, eleganță și rafinament (pentru ținuta grafică).