Despre viespi si metodele biologice de limitare a inmultirii lor peste nivelul economic de daunare

Intr-un articol anterior in care ma adresasem in principal apicultorilor din tot judetul, cititori ai ziarului Rasunetul am aratat ca,in comparatie cu anii anteriori ,in acest an constatam existenta in natura a unui numar mult mai mare de viespi, fapt consemnat de altfel de mijloacele mass-media prin desele incidente provocate urmare a agresivitatii acestor insecte.

Dupa aparitia articolului multi dintre cititori mi-au confirmat cele relatate,adaugand nemultumirile lor ,de la disconfortul si intepaturile provocate de viespi si pina la pagubele economice pe care acestea le produc atat la struguri si fructe,dar si la coloniile de albine mai putin puternice ori acolo unde apicultorii n-au micsorat urdinisurile stupilor la timp.

Iata motivele pentru care ,cu amabilitatea redactiei arat mai jos cateva aspecte principale din biologia si combaterea pe cale biologica a acestei insecte.

Entomologii descriu peste 10 000 de specii de viespi diferite,fiecare cu modul ei de viata specific.In general , cand sunt intr-un numar rezonabil,toate viespile sunt mai mult folositoare decat daunatoare echilibrului general al ecosistemelor,fapt pentru care opiniez ca omul nu trebuie sa-si propuna distrugerea in totalitate a viespilor,producand astfel grave dezechilibre ecologice,ci doar mentinerea sub control a inmultirii exagerate a lor la un numar sub ceea ce-n domeniul fitoprotectiei se numeste Pragul Economic de Daunare.-(P.E.D.)-

Mai ales in prima parte a verii viespile consuma paduchii de frunza ,paduchii testosi,moliile,etc.,anumite specii de viespi fiind chiar inmultite in laboratoare si folosite dirijat in combaterea acarianului rosu comun –(Tetranychus Urticae), si chiar a Paduchelui din San Jose –(Quadraspidiotus Perniciosus).

Dat fiind faptul ca-n ultimii ani livezile din judet nu prea se mai trateaza cu insecto-fungicide ,ar trebui sa mentinem macar viespile ,care atat cat pot ele sa-si aduca contribuita la mentinerea echilibrului ecologic.

Viespea comuna are o metamorfoza rapida ,in numai 4-6 zile ,functie de temperatura mediului si continutul de proteina din hrana traversand rapid stadiile de ou-larva-nimfa-pupa si adult.

Perioada de imperechere a viespilor are loc toamna in august-octombrie-(luni in care sunt si cel mai agresive)-.Matcile de viespe traiesc 10 luni,supravietuind iernii printr-un gen de hibernare-(somn profund)-in care se hranesc doar cu rezervele de energie acumulate in toamna anterioara.Acul viespii e un tubusor arcuit si ascitit de chitina foarte tare –(si fara carlige ca la albina)-putand intepa rapid si repetat ,injectand un venin foarte dureros sub pielea inamicului.Spre deosebire de albina viespea isi poate retrage acul din piele pt. a-l folosi din nou.

Viespile isi construiesc cuiburi dintr-un material cu o structura chimica apropiata celulozei,pe care le amplaseaza de preferinta in apropierea gropilor de compost,sub streasinile caselor,in poduri,pe sub ramele ferestrelor,-(zona rezervata de obicei pt. jaluzele)-,in cauciucurile adandonate ori chiar in pamant in galeriile parasite de soareci sau sobolani. Un alt loc foarte preferat de viespi,dar foarte periculos pentru cei neavizati care doresc sa-i combata ,il reprezinta cutiile metalice ale bransamentelor de pe salpii de curent electric,locuri cu risc enorm de electrocutare.E bine ca aceste amplasamente ale viesparelor sa fie aratate electricienilor de la retelele de distributie care stiu ce-au de facut.

Intepatura viespilor contine de trei ori mai mult venin decat a albinelor si doare foarte tare.Multi oameni sunt alergici la venin si pot avea grave probleme de sanatate daca sunt intepati,de aceea viespile devin cu atat mai periculoase pentru om,cu cat cuiburile lor sunt mai aproape de zonele publice.

Primul ajutor in caz de intepare consta in frecarea locului intepat cu frunze de patrunjel,de ceapa,cu sare, cu otet, cu amoniac,aplicarea unei bucati de fier cat mai rece pe locul intepat sau oricare alta metoda care poate modifica rapid PH-ul locului intepat.

In caz de mai multe intepaturi ori de persoane ce se stiu a fi alergice ,cel intepat e bine sa ia rapid vreun medicament antialergic de tipul Feniraminului,Romerganului,Nilfanului,etc..,cu mentiunea ca pt. asta trebuie neaparat consultat un farmacist sau cadru medical.

Combaterea biologica se poate face prin folosirea de capcane.Viespile sunt de felul lor foarte curioase ,fiind atrase de substantele dulci sau de lichidele in curs de fermentare.Dupa observatiile mele cea mai mare atractivitate pt. viespi o are apa in care s-au spalat capacelele de ceara rezultate de la extractia mierii.Mai sunt atrase de berea rasuflata,de orice fel de vinuri vechi,alterate,in curs de otetire,de solutiile obtinute prin diluarea in apa a magiunurilor alterate,de fructele in curs de fermentare -(pere mai ales)-

Puneti in recipiente de sticla –(de tip sampanie mai ales)-ori in butelii de tip PET,cu gatul lung si ingust , cum sunt cele de la apa minerala ori de la vin,cam o treime din capacitatea recipientului unul dintre lichidele aratate mai sus,legati si atarnati aceste recipiente in locurile frecventate de viespi la inaltimi ce pot varia intre 1 si 3 metri,apoi cu degetul inmuiat in miere ori magiun ,ungeti putin gaturile recipientelor in zona unde ar trebui sa intre dopul,iar restul rezolva mama natura.

Viespile foarte lacome si obraznice din fire,vor intra in recipiente ,inecandu-se in lichidele care le-au atras. Din cand in cand,daca suprafata lichidului din capcana e plina cu viespi –(se podeste)-impiedicand inecarea altora care intra din nou,strecurati lichidul.completati-l la nevoie si refolositi-l.Cu cat e mai vechi si mai borsit,cu atat e mai atractiv pentru viespi. Repetati operatiunea ori de cate ori e nevoie pana la venirea inghetului.

Exista si sunt cunoscute si masuri mult mai radicale de combatere care folosesc momeli impregnate cu insecticide pentru combaterea viespilor,dar constient fiind de necesitatea practicarii unei agriculturi integrate,durabila si cat mai putin agresiva fata de mediu,evit sa le public,in principal din dorinta de-a respecta cele scrise in versetul 24 din psalmul 104 care spune:”O Doamne, ce multe si mari sunt lucrarile Tale. Tu le-ai randuit pe toate,iar Pamantul e plin de bunatatea TA".

Binecuvanteaza Doamne campurile si livezile cu roade date in copt spre bunastarea tuturor pamantenilor,dintre care unii sunt fideli cititori ai acestui ziar.Lasa-ne si ajuta-ne sa intrezarim bucuriile vietii de fiecare zi.

Ing. zootehnist si licentiat in Drept

Andron Traian Ioan