Vasele pentru prepararea si pastrarea vinului ,- pregatirea si intretinerea lor.

Axioma indeobste cunoscuta printre initiatii practicii vinificarii ,care spune ca :’si butoiul face vinul”, trebuie sa le dea ceva de gandit celor ce vor sa produca vin. Asta intrucat prin felul materialului din care sunt confectionate, prin nivelul de igiena in care sunt intretinute, vasele folosite la vinificare au un rol primordial in prepararea, pastrarea si invechirea unui vin bun.
Comprimand informatia la maxim , limitat fiind de spatiul din ziar, imi permit sa clasific telegrafic in prezentul articol ,vasele folosite in vinificatie doar dupa doua criterii si anume:
1) Dupa natura materialului in ordinea importantei si-a frecventei in care sunt accesibile micului producator,vasele pot fi confectionate din: sticla, -(damigene, talvuri, elemente de tubulatura etc), lemn-de preferinta de stejar-( butoaie,tocitori,cazi de fermentare, linuri, cosurile preselor,)-etc.,material plastic-(cazi de fermentare, galeti pt. cules si manipulari.palnii, furtunuri )-, etc cauciuc-dopuri de fermentatie sau pastrare, furtunuri si alte elemente de tubulatura)-etc.
Mai rar se folosesc de catre micul producator vasele din otel inoxidabil,-(diverse bazine folosite pt fermentarea “Pe bostina”,a strugurilor rosii,ori chiar recipiente de vinificare primara de 50 de ltrii rezultate din modificarea fostelor recipienti pt. bere de prin anii 90 ai fabricii Ursus din Cluj.,apoi vasele din rasini sintetice armate cu fibre de sticla,-asa-numitul polistif-,ori vase din din beton armat-( tratat obligatoriu antiacid prin adaugare in compozitia de la turnare a unor substante speciale dar usor de gasit pe piata materialelor de constructie)-.
Vasele din sticla au avantajul ca se pot usor igieniza si sunt transparente,dar au marele dezavantaj ca sunt casante-(se sparg usor)-si de aceeea , mai ales cand sunt pline, trebuie ca utilizatorul sa-si inchipuie c-ar lucra cu niste obuze nedezamorsate, in momentul in care lucreaza cu ele.Personal, in urma catorva accidente soldate cu pierderi de vin, recomand ca damigenele de sticla sa fie manipulate-(spalate, mutate dintr-un loc intr-altul etc,)-numai goale.Trebuie de asa maniera gandit si stabilit locul damigenelor in pivnita,incat ele sa se umple cu must sau vin,-dupa caz-,direct in beci, pe locul definitiv,unde vor ramane pana dupa terminarea respectivei faze de vinificare,urmata de golirea lor prin transvazare .Cosurile pt. protectia damigenelor din rachita,din PFL, ori-mai nou- chiar din plastic au importanta lor recunoscuta de practicieni. Nu sunt insa de acord cu folosirea talasului de lemn ori a paielor ca material de protectie-amotrizare intre cosul si peretele de sticla al damigenei, intrucat aceste materiale sunt cel mai bun mediu pentru dezvoltarea agentului patogen care produce otetirea vinului.De asemenea, ca mic vas secundar cu apa in care se introduce capatul furtunasului ce trece prin dopul de fermentare e bine sa se utilizeze recipienti de tip PET de 500 de ml,si nu sticle ori borcane ,care s-ar putea lovi accidental de peretele damigenei. Eu folosesc PET-uri de tip buzunar in care a fost imbuteliata anterior vodka ori alcool sanitar, pt. ca acestea au o forma aplatizata, mai convenabila legarii lor in partea exterioara a cosului protector al damigenei.
Vasele din plastic sunt excelente pt. vinificatia primara,in cazul micului producator.Nu sunt casante,se pot spala si desinfecta usor,si astfel au aparut in comert in ultimii ani vase din plastic de cele mai variate forme si marimi care de care mai potrivite diferitelor faze de vinificare.De la galeti pt cules strugurii, si cosuri tronconice de tip ghiozdan purtat in spate pt scos strugurii din vie, la vase tronconice de vinificare,butoaie cu capac si colier-(de tip Nasaud etc.,)- ori la palnii,bidoane si recipienti tip P.E.T.de 10 ori 20 de litri in care vara se comercializeaza apa potabila ,absolut toate sunt excelente pt. vinificatie.Au insa un singur dezavantaj: Nu sunt bune pt. pastrarea si INVECHREA vinului dupa formare.Personal folosesc vase din plastic chiar si pentru fermentatia mustului, pana la limpezirea de iarna, altfel spus pana la primul pritoc.Dupa formarea vinului tanar, de la primul pritoc incolo ,vasele din plastic devin total contraindicate maturarii si pastrarii vinului,din cauza gustului de RASUFLAT pe care-l imprima vinului in numai 3 pana la 6 luni de MATURARE-PASTRARE.
Mare atentie insa la absolut tot ce se numeste vas ori obiect din metal, care vine in contact cu strugurii,cu mustul ori cu vinul.Mustul si vinul fiind lichide cu reactie chimica acida,in contact cu orice obiect din fier ori otel ne-inoxidabil produc ruginirea rapida si astfel oxizii de fier formati ajung in must ori vin si induc defectul nimit CASAREA NEAGRA sau feroasa a vinului. De aceea absolut toate obiectele ori partile vaselor din fier care vin in contact cu mustul ori vinul,de la partea metalica a presei de struguri si pana la cercurile butoaielor din lemn ,trebuie obligatoriu vopsite cu vopsele ori emailuri pe al caror prospect scrie “agreeat pt. industria alimentara.”Atentie la miniul de plumb cu care se vopseau pana-n 2007 cercurile butoaielor! Nu mai este pe lista vopselelor agreeate in U.E. pt industria alimentara ,din cauza potentialului cancerigen al compusilor plumbului.Exista insa o multime de alti inlocuitori mai buni.
Despre vasele din lemn,-(butoaie, cazi de fermentare,etc.,)-cu tratarea si igienizarea lor pt. vinificatie, oricat as comprima informatia e ceva mai mult de scris, si astfel voi aborda subiectul intr-un numar viitor al ziarului.Pana atunci insa, sa nu uitam nici o clipa sa traim in si cu Cristos, singura noastra bucurie neinselatoare.Si sa impartasim GRATIS din cele bune si de folos stiute de noi, semenilor nostrii,pornind de la perceptul biblic care spune ca:”ceea ce dai bun semenilor tai, iti daruiesti TIE pentru vesnicie,pe cand ceea ce opresti doar pentru tine,este DEFINITIV pierdut”.

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii
Ing. Zootehnist si Licentiat in Drept Andron Traian Ioan