Diana Cristina Morar – „În umbra picturii baroce”, Ed. Limes, 2015

Profesoara de pictură la Palatul Copiilor din Bistriţa - Diana Oancea Morar – este absolventă cu titlu de doctor al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca din anul 2013 cu tema „Sensul umbrei în pictura barocă şi metafizică”, în grupa prof. univ.dr. Ioan Sbârciu. Este născută la Cugir, jud. Alba, în 1983, este căsătorită şi are un copil. A urmat Liceul de Arte „Romul Ladea” din Cluj-Napoca şi a avut mai multe expoziţii de pictură.
Cartea, pornind de la lucrarea de doctorat, a fost îmbunătăţită şi i s-au adăugat noi informaţii, fiind o încercare onorabilă de a desfăşura eseistic Sensul umbrei în geneza picturii, cât şi rolul ei metafizic în pictura barocă şi în creştinism.
Cartea de vizită a lucrării lansate, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean B-N (preşedinte Emil Radu Moldovan), prin intermediul Bibliotecii Judeţene „G.Coşbuc” (director Ioan Pintea) este adnotarea de pe coperta a IV-a a istoricului de artă Victor Stoichiţă: „Cartea Dianei Cristina Morar reuşeşte performanţa de a spune lucruri noi despre Caravaggio, un pictor care părea că şi-ar fi dezvăluit toate secretele. Prin strădania autoarei „umbra picturii baroce” primeşte o nouă lumină.
Cartea a apărut la Edituta Limes din Cluj-Napoca, director poetul Mircea Petean şi a fost prezentată în Sala „L.Rebreanu” de la Biblioteca Judeţeană de către directorul Ioan Pintea, scriitor, prozatorul Aurel Podaru şi, bineînţeles, autoarea cărţii, marţi, 15 decembrie 2015.
Lucrarea beneficiază şi de o prefaţă semnată de prof.univ.dr.Mihail Mănescu şi un scurt cuvânt din partea autorului.
Cartea este structurată, oarecum pedagogic, didactic, în 3 capitole, sugestiv intitulate: „Istoria dimensiunilor umbrei, Umbra lui Caravaggio şi Umbra maeştrilor de secol XVI-XVII.
Lucrarea este pigmentată spiritual şi imagistic cu reproduceri alb-negru ale unor cai, pictură sugestivă din peştera Chauvet, Franţa (31.000 î.e.n.), cal fildeş (lungime 50 mm, 31.000 î.Hr.), Masaccio – Sfântul Panel vindecându-i pe bolnavi cu „umbra lui”, Florenţa (1426), Jan van Eyck – „Buna Vestire” (1440), Madrid, Caravaggio – „Coş cu fructe” (1599), Milano, „Chemarea Sfântului Matei”, (1600), Roma, „Martiriul Sfântului Matei” (1599), Roma, „Ţintuirea Sfântului Petru”, (1601), Roma, „Convertirea Sfântului Pavel în drum spre Damasc” (1600), Roma, „Convertirea Sfântului Pavel” (1601), Roma, „Madona din Loreto” (1606), Roma, „Cina din Emmaus” (1602), Londra, „Punerea în mormânt” (1604), Roma, „Narcis” (1598), Roma, George de la Tour – „Cântăreţul cu pălărie” (1630), Franţa, „Maria Magdalena cu două lumânări” (1630), New-York, USA, Rembrant van Riju – „Pelerini la Emmaus” (1628), Paris.
Cartea are şi o bibliografie generală şi citată bogată. Ea este dedicată de autoare lui David şi un motto lămuritor din poetul francez Guillaume Apollinaire – „Umbra”: „O, destinule!/ Astrul ceresc să vă aibă-n pază – iubiţi/ Şi dansaţi în soare şi nu faceţi colb/ Umbră – cerneală a Soarelui/ Umbră – scris al luminii mele/ Arsenal de regrete/ Un Zeu umil.