Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud: Seniorat, alimentație și hidratare

Societatea modernă folosește vârsta de 65 de ani pentru a marca tranziția între vârsta mijlocie şi bătrânețe. O persoană este considerată „în vârstă” dacă are între 65 şi 70 de ani, „bătrână” dacă are între 70 şi 85 iar foarte bătrână dacă are peste 85 de ani. Îmbătrânirea este un proces fiziologic, iar factori precum moştenirea genetică, alimentaţia adecvată, activitatea fizică şi starea psihică bună, pot avea efecte benefice asupra sa.
Alimentaţia sănătoasă este impor¬tantă la toate vârstele deoarece oferă energia necesară desfăşurării acti-vi¬tăţilor zilnice. Hotărârile luate în timpul vieţii în ceea ce privește ali¬men¬tația, pot oferi unei persone capa-citatea de a face față provocărilor fizice şi psihice şi de a se bucura de o viață lungă și sănătoasă. Adulții acordă o atenție deosebită dietei din două motive: promovarea sănătății şi încetinirea îmbătrânirii. O persoană în vârstă care se hrăneşte corect, are mai multe şanse să îşi menţină sănătatea şi să rămână în formă. Dar la vârsta senectuții, alimentația are un rol reglator și protectiv în ceea ce privește sănătatea.
Când vorbim de stil de viață, facem referire și la stil de alimentație, hidratare, consumul diferitelor substanțe. La vârsta a treia există alimente ce trebuie incluse în dietă și altele care sunt interzise din cauza impactului lor asupra sănătății. Mâncarea sănătoasă, potrivită vârstei și persoanei, poate prelungi considerabil viața oricărui vârstnic, chiar dacă acesta suferă de anumite boli comune bătrâneții. Chiar și vârstnicii care se bucură de o stare de sănătate bună trebuie să fie atenți la alimentația lor pentru a evita apariția unor posibile afecțiuni. Organismul slăbește după o anumită vârstă, iar stomacul nu mai poate digera la fel de bine alimentele care înainte nu lăsau în urmă nici un efect negativ. De aceea, trebuie susținut printr-o dieta echilibrată zi de zi. Dieta seniorilor ar trebui să conțină multe fructe, legume, lactate, cereale integrale și carne, însă cantitatea și modul de preparare sunt cele care fac diferența. Un regim alimentar pentru un stomac sănătos înseamnă consumarea fructelor proaspete întregi de câteva ori pe zi. Accentul se pune asupra fructelor de sezon.
La vârstnici, alimentaţia corectă este influenţată de mai mulţi facori: de mediu, sociali, economici sau individuali. Cerinţele nutriţionale sunt foarte greu de realizat, deoarece există mai multe categorii de vârstnici: cei sănătoşi, cei bolnavi şi cei instituţionalizaţi. Pentru a ajuta persoanele în vârstă să se hrănească corect, trebuie ţinut cont şi de modificările fiziologice care pot afecta funcţia digestivă şi echilibrul nutritiv.
Printre modificarile fiziopatologice asociate îmbătrînirii se numără și modificarile digestive: pierderea danturii, senzaţia de „uscăcine a gurii” (xerostomie), tulburări de deglutiţie, disfuncţii esofagiene – afectează capacitatea de a mesteca alimentele, ingestia acestora şi reducerea greutăţii corporale. Amintim și de afectarea funcţiei digestive cu apariţia constipaţiei, gastrită atrofică cu scăderea absorbţiei acidului folic, vit. B12, Fe, scăderea activităţii lactazei cu reducerea aportului de Ca prin evitarea produselor lactate.
Pentru a fi sănătoşi la vârsta a treia, este necesar să se respecte anumite principii de bază în ceea ce priveşte nutriţia. Varietatea are rol important într-o alimentaţie sănătoasă, astfel este recomandat să încercaţi alimente şi reţete noi. Alimentaţia trebuie să se bazeze în mare parte pe produse derivate din cereale integrale, paste din grâu dur, orz, orez brun, pâine cu multicereale.
Cantitatea de lichide consumate pe zi trebuie să fie de minim 2 L, astfel este ajutată digestia şi prevenită deshidratarea; de regulă, lichidele se consumă cu ½-1 h înainte de masă sau după masă, dar niciodată în timpul mesei, deoarece sucul gastric se poate dilua îngreunând astfel digestia.
Este necesar să se consume minim 5 porţii de fructe şi legume de sezon şi cât mai colorate. Aportul de calciu şi vitamina D contribuie la întărirea oaselor, îmbunătăţirea masei musculare, reducerea riscului de fracturi, creşterea imunităţii. Astfel este necesar să se consume lactate, derivate lactate şi brânzeturi degresate, ouă (2-4 porţii pe săptămână), ficat, peşte, băuturi pe bază de soia îmbogăţite cu Ca.
O varietate de proteine de origine vegetală şi animală ar trebui să fie consumate. Pește, fructe de mare (două sau mai multe porţii), carne roşie (două porţii) sunt surse bune de proteine animale. Peștele și crustaceele, reprezintă surse bune de grăsimi sănătoase. Carnea şi produsele din carne, trebuie consumate în cantităţi mici, dar să nu lipsească în totalitate. Se recomandă consumul de carne albă, slabă, cu un conţinut redus de grăsimi saturate; se pot consuma cantităţi mici de carne roşie, dar cu un nivel scăzut de grăsimi.
Pentru o stare de sănătate bună este foarte important să nu depăşiţi greutatea recomandată de medic. Este importantă frecvenţa meselor, de preferat 5-6 mese/ zi, mai puţin abundente, iar ultima masă să fie înainte cu 2-3 ore de culcare şi mai puţin abundentă.
Mirela Parker - Compartiment Educație pentru Sănătate al DSP BN