Districtul Năsăud, în documente

Doctorul Adrian Onofreiu, de la Arhivele Naţionale BN, editează volumul „Districtul Năsăud (1861-1876), ce apare cu sprijinul Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene şi a Primăriei Năsăud, la Editura Argonaut din Cluj-Napoca. Cartea este cercetarea unei perioade în care se constituia, în această parte de ţară, un district propriu, format din 44 sate năsăudene, foste grănicereşti. O cercetare amănunţită, care urmăreşte premisele, constituirea, componentele, funcţionalitatea jurisdicţiei pe tot parcursul celor două perioade distincte ale existenţei sale: cea trăită în ambianţa benefică a Transilvaniei autonome şi liberaliste de până la 1867, şi cea desfăşurată în atmosfera ostilă a Ungariei dualiste, care o va suprima la mai puţin de un deceniu de la instituirea sa. O mare parte a studiului este dedicat vieţii economice a regiunii, având în centru o schiţă a principalelor trăsături ale cadrului natural, ale ocupaţiilor locuitorilor, precum şi structura proprietăţii, organizarea hotarului, munca pământului. Toate acestea sunt exemplificate printr-un studiu de caz a localităţilor Ilva Mică şi Rodna, bazat pe documentaţia cadastrală. Aflăm date importante despre demersurile delegaţiilor năsăudene la Viena, sub conducerea lui Vasile Naşcu, care după un an de insistenţe, a obţinut decizia imperială, din martie 1861, privind constituirea districtului de sine stătător, iar în august decizia prin care satele grănicereşti reprimesc toate proprietăţile. Ne aflăm într-o perioadă în care, la anul 1857, din cei 43.000 locuitori, 35.000 erau greco-catolici, toate aceste date fiind prezentate amănunţit, pornindu-se de la numărul oamenilor, pe comune şi cercuri, pe sexe, vârstă, religie, ocupaţii, migraţie. Vorbim despre dorinţa dobândirii statutului de oameni liberi, despre neoabsolutismul şi relaxarea din anii 1860-67, de liberalismul care s-a încheiat prin compromisul din 1867, precum şi despre dualitatea puterii.

Un volum document care ne descoperă, pentru fiecare în parte, influenţa benefică şi urmările lăsate de graniţa militară în mentalul şi atitudinea unei populaţii mândre de trecutul său. O carte căreia îi stă bine în biblioteca fiecărei şcoli din acest ţinut pentru ca generaţiile care vor veni din urmă să cunoască istoria plaiurilor scăldate de apa Someşului.