Dorel Cosma: Avem un buget care per total este de 10 ori mai mic decât al unui singur eveniment din Sibiu

          Rep: - Săptămâna trecură, Consiliul Local Bistriţa a aprobat bugetul local, dar şi al instituţiilor din subordine. Cum aţi caracteriza bugetul instituţiei pe care o coordonaţi, în 2018?

          Dorel Cosma: - Este un buget echilibrat, la nivelul posibilităţilor municipiului Bistriţa, deşi dacă am privi în sfera altor oraşe sau altor manifestări, diferenţele sunt substanţiale în favoarea celorlalţi. Aş da doar câteva exemple, şi mă refer doar la o activitate, Festivalul de Teatru. Şi noi avem, la Bistriţa, un asemenea festival. Dar, la Sibiu, de exemplu, Festivalul de Teatru are un buget de 11,7 milioane euro, iar dacă ar fi să vorbim despre cunoscuta manifestare de la Cluj, unde se desfăşoară Festivalul Untold, la fel bugetul acestui festival este de 10 milioane euro. Iar dacă ar fi să vorbim despre Festivalul Enescu de la Bucureşti, bugetul este tot de 7-8 milioane euro. Peste tot vorbim de milioane de euro. În instituţia noastră, spun că avem un buget echilibrat, şi mă gândesc la posibilităţile Bistriţei, bugetul total al Palatului Culturii, însemnând totalul manifestărilor, nu doar un festival – lansare de carte, spectacole de muzică uşoară, concerte folclorice, concerte de muzică clasică, concerte de rock şi altele – toate la un loc, plus salariile şi întreţinerea înseamnă 1,5 milioane  euro. Este o diferenţă substanţială între o singură manifestare şi totalul bugetului unei instituţii, care cuprinde şi salarii, şi întreţinerea, tot ce cuprinde instituţia noastră.

Rep.: Câte instituţii îşi desfăşoară activitatea în coordonarea Palatului Culturii?

          Dorel Cosma: Instituţia Palatul Culturii are în subordine  o serie de alte „subinstituţii”, ca să le numesc astfel, în jur de 10, care sunt coordonate de Palatul Culturii şi care oricând ar putea fi instituţii de sine stătătoare, dar şi ele sunt incluse în acest buget de 1,5 milioane euro. Şi aş aminti aceste instituţii: Casa cu Lei, Centrul Documentar Expoziţional, Centrul Cultural Municipal, Teatrul de Proiecte „Liviu Rebreanu”, Ansamblul Folcloric „Cununa de pe Someş”, Căminele Culturale, care sunt arondate tot la Palatul Culturii, dar şi o serie de alte instituţii din municipiu care sunt finanţate tot prin intermediul bugetului Palatului Culturii. Tot în bugetul instituţiei este inclusă şi Sinagoga cu concertele care se desfăşoară aici. De asemenea, Festivalul „Tudor Jarda” de la Liceul de Muzică, Festivalul „Mărul de Aur” de la Sindicate sau UAP-ul (Unirea Artiştilor Plastici), sunt doar câteva pe care le amintesc şi care sunt finanţate tot din acest buget.

          Proiectele nerambursabile din domeniul culturii, care uneori sunt în număr de zece, alteori mai multe, se scad tot din acest buget pe care l-am amintit.

          Aşadar, nu mai puţin de zece instituţii, dacă ar fi să le adunăm, a căror activitate se desfăşoară sub „pălăria” Palatului Culturii. Dar, cum am spus, este un buget echilibrat, care permite funcţionarea instituţiei, funcţionare după un plan bine stabilit. Noi lucrăm după un plan managerial pe care l-am depus la Primăria municipiului în urma concursului, un plan managerial care merge până în anul 2020, şi noi trebuie să funcţionăm după acest program.

Rep.: Există voci, mai ales în Consiliul Local, care susţin că acţiunile culturale sunt repetitive, la Bistriţa. Ce le-aţi răspunde acestora?

Dorel Cosma: Sunt activităţi cu caracter tradiţional, activităţi care au intrat deja în conştiinţa publicului, la care nu putem renunţa, pe care nu le puntem anula, la fel cum nu putem renunţat, de exemplu, la Crăciun sau la Paşti care, chiar dacă sunt sărbători din moşi strămoşi, noi le preţuim şi ne bucurăm de ele. Cu ocazia acestor sărbători realizăm manifestări tipice – concerte, spectacole – care vin să pregătească publicul bistriţean pentru aceste mari sărbători.

          De asemenea, avem sărbători care aparţin deja Bistriţei, şi la care nu putem renunţa. Este vorba despre Târgul Mare al Bistriţei, care este sărbătoarea noastră, a întregului oraş, este vorba de „Nunta Zamfirei”, de Oktober Show, toate aceste manifestări sunt atât de cunoscute şi de îndrăgite de publicul spectator încât, chiar dacă ele se repetă au o repetiţie valoroasă, interesantă şi utilă. De ce spun acest lucru, pentru că aceste manifestări niciodată nu au aceiaşi interpreţi sau actori, sau acelaşi regizor sau scenografie. De fiecare venim cu un alt gen de spectacol. Ca să folosesc o comparaţie – eşti toată ziua echipat într-un costum, dar îţi schimbi zilnic cel puţin cămaşa. Noi nu vorbim despre acţiuni repetate, se repetă genericul dar mereu regia spectacolului sau artiştii sunt alţii.

          Ne-am bucurat de publicul spectator care vine spre noi şi care îndrăgeşte aceste manifestări, care se simte parte componentă a spectacolului, a manifestării. Nu ştiu ce va fi peste vreo 20-50 de ani, dar deocamdată, manifestările de genul Târgul Mare, Nunta Zamfirei fac parte din fiecare cetăţean al Bistriţei.

Nu vreau să comentez problemele politice, nu ne interesează. Noi ne ţinem de acest program pe care l-am înaintat şi care a fost aprobat în cadrul Comisiei speciale atunci când am depus proiectul de management, le vom duce mai departe. Ne vom adapta în funcţie de bugetul care ne-a fost alocat şi vom încerca, cu fiecare nouă activitate, să aducem noul în faţa publicului bistriţean, aşa cum am făcut-o şi în ultima perioadă.

Pentru cei care nu ne-au trecut, eventual, încă pragul, vreau să amintesc că la Casa cu Lei funcţionează deja o Librările „Conexiuni”, unde se găsesc toate cărţile scriitorilor bistriţeni din această Societatea a Scriitorilor locali. Apoi, la Centrul Documentar Expoziţional, poate că mulţi n-au trecut pragul acestei instituţii unde există o bibliotecă deosebită, unde există documente deosebite care vorbesc despre activitatea culturală a municipiului din anii 50 până la zi. Oricine poate găsi notate, pe fişe tipice, toată activitatea culturală care este legată de municipiul nostru, de judeţul nostru, de prezenţa artiştilor bistriţeni în diferite puncte ale ţării, dar şi pe plan extern, relaţiile internaţionale, dezvoltăm şi această latură. Credem că prezenţa noastră, a scriitorilor bistriţeni, a artiştilor noştri din domeniul folclorului, a artiştilor plastici care funcţionează în cadrul instituţiei noastre, artişti fotografi, cu toţii au adus şi au prezentat o imagine a Bistriţei, un salut, dacă vreţi, al publicului pentru toţi cei care ne privesc din depărtare. Şi nu doar public plecat din România. La toate aceste activităţi care sunt realizate în exterior am avut, pe lângă public românesc şi public local, ca de exemplu din America, din Cipru, din Grecia, din Italia, din Franţa. Toate acestea nu sunt decât bucurii ale noastre, prin faptul că putem să prezentăm ceea ce se face la Bistriţa şi ce intenţii de colaborare avem în perioada imediat următoare. Este un lucru îmbucurător şi vrem să continuăm această activitate. Vrem să promovăm tot ce are bun Bistriţa sigur, ghidându-ne după planul managerial până în anul 2020 cu aceste activităţi care, cred eu, trebuie să se păstreze şi fac parte din tradiţia noastră. Tradiţie nu înseamnă a veni neapărat cu o activitate nouă pe care să o incluzi automat, de undeva din vârful buzelor, în tradiţia locală. Tradiţia înseamnă cu totul altceva. Tradiţie înseamnă atunci când publicul te acceptă, îşi doreşte, când publicul vrea să vină an de an la ceea ce conştientizează că face parte din tine şi din cei care suntem în jurul lor.

Rep.: - Vorbim despre un secol de la Marea Unire, vorbim de peste un secol de activitate aici, la Palatul Culturii, se lucrează la istoricul Palatului Culturii. Pentru cititori, în câteva cuvinte, acum arată acest istoric de aproape 120 de ani?

Dorel Cosma: -  Este o mare bucurie că reuşim să aducem la lumină această carte importantă, o lucrare documentar-istorică, literară. Eu consider că este o lucrare documentară fiindcă vine cu istoria acestei clădiri, de la Gewerbeverein, singura clădire din municipiul nostru care a fost de la începuturi destinată doar pentru cultură. Au mai apărut şi altele, desigur, sunt multe instituţii culturale în Bistriţa, dar această clădire care a a fost inaugurată în 1897 a avut de la bun început destinaţia cultură şi petrecerea timpului liber. De aceea, am considerat că e momentul să venim în faţa publicului, nu doar din Bistriţa, ci a publicului de oriunde, pentru a prezenta această bijuterie pe care Bistriţa o are. Că vrea sau nu vrea cineva, atunci când  vine cineva la Bistriţa îi place să vadă Turnul Bisericii Evanghelice, îi place să vadă Palatul Culturii sau vizitează alte puncte, dar niciodată nu lipseşte Palatul Culturii din vizor. De aceea, pentru oricine va veni spre noi ve avea posibilitatea să vadă ce înseamnă această instituţie. Poate pentru unii e clar, pentru alţii nu. Noi am scris această istorie de la începuturile ei, de când s-a dat gongul inaugural, în 1897, când preşedintele Asociaţiei Meseriaşilor a concretizat, afirmând că s-a ridicat această clădire pentru a rămâne copiilor noştri, pentru ca ei să fie bucuroşi de ceea ce au făcut părinţii lor şi la rândul lor să ducă mai departe, evident, această instituţie care, de peste 100 de ani, aduce în faţa publicului bistriţean artişti de valoare, atât de pe local, cât şi din ţară şi lume, un punct cultural în care, cred eu, fiecărui bistriţean îi place să vină să se întâlnească, să vină şi să se apropie de fenomenul artistic.

Trebuie să menţionez că este o bucurie pentru noi faptul că această carte are un sumar şi în limba engleză, în limba germană. Este o bucurie faptul că ea poate fi citită şi de cei care nu cunosc limba română. Începând de acum, aşa cum mergem cu toate formaţiile noastre în diferite colţuri ale lumii şi ducem cu noi revista „Conexiuni” care vorbeşte despre activitatea literară şi culturală; trebuie să spun că acum există două reviste „Conexiuni”, ceea ce este remarcabil pentru o instituţie culturală – „Conexiuni magazin”, care prezintă fenomenul artistic şi o revistă „Conexiuni literare” care prezintă fenomenul literar; de acum încolo vom duce cu noi şi această carte importantă, care cuprinde peste 700 de pagini, istoria acestui edificiu, de la Gewerbeverein, la Palatul Culturii, cu toate momentele importante. Sunt incluse aici toate evenimentele de rară prezenţă artistică, evenimente de succes legate de momente importante din istoria locală sau istoria naţională. Sunt cuprinşi cei care au dat viaţă acestei clădiri, fiindcă odată terminată clădirea trebuia să prindă viaţă, şi cine i-a dat viaţă?, artiştii care au venit aici. Sunt notate şi motificările care s-au făcut, primele schiţe  de când s-a început această lucrare, totul până în acest an 2018, când vorbim despre un Palat al Culturii, fiindcă Bistriţa merita această denumire întrucât Palatul coordonează în acest moment toată activitatea culturală, cu toate celelalte instituţii pe care le-am amintit. Această lucrare, de la Gewerbeverein la Palatul Culturii, care cuprinde un număr destul de important de scriitori, de colegi care au lucrat la redactarea textelor, colegi care au lucrat la momentele foto, colegi care au căutat prin arhive, colegi care au realizat grafica, este un adevărat colectiv frumos, care a reuşit aducă la lumină, să scoată această istorie a culturii bistriţene într-o perioadă frumoasă când marcăm 100 de ani de România, de Centenar, iată că venim şi noi, bistriţenii, cu această parte de cultură care sperăm noi să dăinuie.

Rep.: - Cum va arăta, pentru că deja au apărut ghioceii, primăvara culturală, la Bistriţa?

Dorel Cosma: - Marcăm primăvara chiar cu data de întâi, odată cu apariţia Mărţişorului, cu un concert, un spectacol de muzică deconectantă, grupul Distinto vine la Bistriţa. Vom avea ocazia să ascultă şi muzică clasică, dar şi muzică uşoară, cei trei interpreţi sunt îndrăgiţi la noi şi sunt convins că vor aduce în mijlocul publicului multă culoare şi bucurie, alături de dansatorii profesionişti din instituţia noastră, fiindcă vor debuta şi dansatorii instituţiei împruenă cu cei trei artişti de la Distinto, cu două momente coregrafice de dansuri, evident din sfera dansului clasic, a dansului modern, care vor puncta, la rândul lor, acest spectacol dedicat Mărţişorului. Apoi, în luna martie, vom marca deschiderea stagiunii teatrale a Teatrului nostru „Liviu Rebreanu”. În acest moment avem pregătite contractele cu o serie de teatre din ţară care vor veni la Bistriţa. În fiecare lună, vom avea cel puţin un spectacol de teatru, la care se adaugă cele trei premieri ale teatrului nostru. Un prim spectacol este dedicat Marii Uniri, unde vom pune în scenă personaje importante din domeniul istoriei celor 100 de ani, în regia unui cunoscut actor şi regizor de la Deva, domnul Panaitescu, vom încerca să realizăm un spectacol la fel de bun cum a fost şi premiera absolută realizată aici, la Bistriţa, cu „Pădurea spânzuraţilor” după Liviu Rebreanu. De asemenea, vor avea loc spectacole folclorice, care-şi vor deschide stagiunea tot în luna martie, în această lună de Mărţişor. Tot în luna martie vom avea Ostermarkt-ul, sărbătoare specifică etniei germane, dar nu numai, şi vom continua cu Sfintele Sărbători de Paşti, când vom deschide şi stagiunea de muzică clasică cu un concert special, aşa cum ne-am obişnuit în fiecare an.

Considerăm că, odată cu Mărţişorul începe şi activitatea culturală intensă, beneficiind, sigur, de alocarea bugetului necesar, încheindu-se practic, de către colegii noştri din sistemul organizatoric, toate contractele necesare pentru buna derulare  a fenomenului artistic.

Rep.: - Mulţumesc!