DOREL COSMA, IMPRESII DE VACANŢĂ

Sriu pe malul Mării. E soare, e plăcut, e linişte. Da, linişte. Exagerat de multă linişte. Câteva zile de concediu m-au determinat să mă îndrept spre un loc pe care l-am îndrăgit mult în anii studenţiei. Olimp: Nu am mai fost de mult aici unde îmi amintesc ca renumitele „Amfiteatru“, „Panorama“, „Belvedere“ tronau litoralul românesc. Era perioada când vestitele firme germane Neckermann, TUI nu mai reuşeau să acopere cerinţele. Limba germană era aici la ea acasă şi ca să primeşti un post de ghid interpret trebuia să treci prin examene asemănătoare cu admiterile în facultate ( înainte de ‘89 ) . Am trecut cu brio acest hop şi câţiva ani i-am petrecut la celebra firma Neckerman reuşind să descopăr împreună cu turişti nemţi frumuseţea Olimpului românesc. Ce am găsit acum ? Surpriză . Din elegantul şi titratul “Amfiteatru” a mai rămas doar numele. O intrare ponosită cu covoraşele rămase (cred) de acum 30 de ani, te întâmpină parcă spunându-ţi: “Bine aţi venit în întuneric!”. E adevărat că nu poţi contesta amabilitatea personalului dar decorul cenuşiu te introduce încă de la început într-o stare confuză. Nici urmă de picior nemţesc. Doar câteva familii de români care încearcă să profite de soare şi să nu-ţi vină să crezi … de linişte, la mare. Nu se aude muzică, decât nişte acorduri de orgă ale unui instrumentist plictisit. Ne hotărâsem să servim o cafea la nisip la barul care anunţă cu litere mari acest lucru. Eşec. Probabil că nu aveau nisip. Poate altă dată. Cele câteva terase din Olimp abundă cu oferte de meniu intre 15 – 18 lei. Şi într-adevar, un meniu bun. Ne relaxăm şi profităm de soare pe plajă, după ce achităm 15 lei pentru un şezlong. Dar, e linişte. Ne simţim bine. Totusi parcă lipseşte : “ Colorata mâine gata!”, “ Nu daţi banii pe prostii faceţi poze la copii!”. Zâmbim. Era altă lume . Totuşi lumea nouă din Olimp nu are grijă de curaţenia şi luciul de altădată. Buruienile şi nisipul fac casă bună cu aleele, altădată strălucitoare şi plăcut mirositoare. Magazinele sunt si ele doar câteva şi pe multe vitrine citeşti si azi : “Spaţii de inchiriat”. Un gen de magazin mixt sătesc, cu de toate, este deschis la parterul “ Amfiteatrului” oferindu-ţi exact ceea ce găseşti în orice sat românesc. În rest linişte. Multă linişte. Ne hotărâm să încercăm piscina. Surpriză! Pe loc îmi amintesc bancul : Dintr-un spital de psihiatrie un pacient scrie acasă: Aici este foarte frumos. Toată ziua suntem la piscină şi sărim în cap . Dl doctor ne-a promis că dacă suntem cuminţi ne va pune şi apă în piscină.
Dar e bine. E linişte. La final de săptămână se mai adună câţiva “ turişti” mândri de buletinul lor de Bucureşti. După câteva beri un vecin de şezlong intră în dialog :
- Aţi venit de mult ?
- De câteva zile.
- Noi am venit ieri şi nu ne prea place aici la “ Amfiteatru”. Mama zicea că odată aici era lux.
- Da, aşa este. Nu au mai investit nimic aici.
- Cred ca ne mutăm
- Nouă ne place, e linişte.
După câteva clipe, copilul mândrului bucureştean zice cu glas tare :
- Tati, noi de ce dormim în maşină ?
Zâmbim. Mitici. Aveam să-i recunoaştem mai bine în după amiaza vizitei la Mamaia ... Lume multă, gălăgie, muzică, show. Mazăre şi Răduleasca se pregătesc să-I imortalizeze pe Cezar şi Cleopatra. Aglomeraţie fantastică. Agitaţie multă şi mulţi mitici gata de harţă pentru orice lucru. Parcarea este o problemă . Nu găsim în toată Mamaia nici un loc de parcare. Totul este al lor al miticilor. Supraveghează cu atenţie totul şi nu te poţi apropia. Dacă insişti rişti să intri în ring. Este clar, ne deosebim total de acest balcanism deşanţat. Nicăieri un pic de respect, de bun simţ. Domina legea scandalului, a celui mai putermic. Nu cred că ardelenii ar putea rezista în acest vacarm. Nu ai ce căuta aici cu bunul simţ sau cu respectul faţă de ceilalţi. Gândul mă poartă la 1918 şi chiar mă întreb din nou: Oare ? Educaţia şi spritul transilvan îmi confirmă încă o dată diferenţele dintre noi. Am vorbit mereu despre unitate, dar din păcate diferenţele se văd cu ochiul liber. Hotărâm returul. Radio-ul litoralului transmite în mod repetat şi abuziv “superbul” şlagăr românesc: ”s-au copt cireşele să ieşim ca fufele”. Muzică şi text demn de un premiu internaţional. Din tumultoasa Mamaie, ne întoarcem la liniştea din Olimp. O preferăm. Parcă totuşi umbra vechilor Neckermann şi TUI se simte. E cald, e linişte, e bine.