Până în 15 iunie 2026, operatorii trebuie să-și "îngroape" cablurile de la rețele în zona Sugălete

Cât adevăr este în zicala “Scump la tărâţe şi ieftin la făină” , cu referire la cel care este zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie, pe lucruri neesențiale. Această zicală se potrivește perfect actualei administrații locale a orașului Bistrița privind renunţarea la cererea de finanţare aferentă proiectului “Regenerarea urbană a imobilelor din Centrul istoric” depusă în Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, apelul de proiecte nr. PRNV/2023/714.A/1, Prioritatea 7: O regiune atractivă, Obiectiv specific 5.1: Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane.
Proiectul care a fost inițiat de fosta administrație locală în mandatul lui Ioan Turc, și includea reabilitare a Complexului Sugălete ajunsese în faza finală având acceptul Comisiei Europene de a onora cererea de finanţare.
Valoarea totală a proiectului era de 8,7 milioane euro (43.383.011, 96 lei ) , din care aproximativ jumătate reprezentau sume eligibile din bani europeni. Cu toate că proiectul a fost preluat de ADR Nord-Vest, având acceptul Comisiei Europene de finanţare, primarul Gabriel Lazany a precizat că renunță la proiectul de reabilitare a Complexului Sugălete, și redistribuie acele sume spre alte proiecte , precum reabilitarea termică a blocurilor, urmând ca reabilitarea complexului Sugălete pe să o facă în regie proprie, adica pe banii bistritenilor.
Acum vine cu solicitarea către operatorii de rețele care dețin cabluri aeriene amplasate în zona Sugălete să procedeze la relocarea lor, ca măsură necesară pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural al centrului istoric, ca și cum prin aceasta măsură s-ar pune în valoare patrimoniu istoric.
In plus, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care necesită implicarea administratiilor locale si nu poate fi lăsată doar in seama proprietarilor. In multe orase, precum Sibiu, Oradea, Timisoara, Alba Iulia, clădirile din centrele istorice au fost renovate in mod profesionist, redându-li-se strălucirea de odinioară. De aceea, chiar si partea neeligibilă a proiectului care reprezintă contribuţia municipalităţii, poate fi recuperată. In acest sens, există Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, care se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.
In concluzie, renovarea clădirilor istorice este o problemă serioasă care presupune profesionalism și care necesită implicarea administratiilor locale fără a fi lăsată doar pe seama proprietarilor fie ei
persoane fizice sau juridice.
„Dă-i Doamne românului, mintea de pe urmă!”