175 de ani de la naşterea lui Ion Creangă

DOUĂ LOCALITĂŢI DIN JUDEŢ REVENDICĂ PE STRĂMOŞII LUI CREANGĂ

Autorul romanului,, copilăriei universale’’ este revendicat, sub aspectul originii strămoşilor săi, de două localităţi ale judeţului nostru : Ilva Mare şi Gledin (Monor ).
George Călinescu, exegetul vieţii şi operei marelui povestitor, constată că ,, familia dinspre mamă a lui Creangă se poate socoti dar curat ardeleană, de vreme ce moşul însuşi, tatăl mamei, venise o dată cu părinţii de dincolo’’. A rămas nelămurit încă, locul precis al originii pe care îl reclamă termenul,, dincolo’’, folosit de George Călinescu în ,, Istoria literaturii române de la origini până în prezent’’. Criticii literari, Vladimir Streinu, Gheorghe Ungureanu, Petru Rezuş, Nicolae Tamiraş şi alţii se ataşează ideii că strămoşii lui Creangă se trag din Ardeal, dar au puţine argumente pentru posibilele localităţi pe care le susţin.De pildă, Vladimir Streinu menţionează localitatea Crîng- Făgăraş, iar alţii insistă asupra satului Cranga din Maramureş, după care şi-ar fi luat şi numele. Gheorghe Ungureanu spune că, în catagrafia ţinuturilor Moldovei din anul 1774, între locuitorii satului Pipirig este trecut şi Ştefan Creangă,, bârsanul’’, adică strămoşul ce venise din Ţara Bârsei.
Cel care întocmeşte un studiu amănunţit asupra originilor năsăudene şi bistriţene ale strămoşilor lui Ion Creangă este scriitorul şi publicistul Teodor Tanco. El porneşte mai întâi de la o informaţie extrasă din studiul cărturarului Pompei Boca despre localităţile someşene care a descoperit numele lui Creangă scris în grafia specifică vremii, într-o conscripţie fiscală din 1750, în satul Ilva Mare, unde figura contribuabila Titiana Kranki. În alte tabele de impuneri anuale din 1754/1755, apare numele de Stephan Kranki din Rodna, proprietar în Ilva Mare.
După militarizarea ţinutului năsăudean, datorită nemulţumirilor apărute, mulţi locuitori ai satelor de pe Someş au luat drumul pribegiei.Cauzele au un substrat economic, politic şi religios. Dintr-un document întocmit de autorităţile militare austriece din anul 1764, găsit la Ilva Mare, rezultă că, în dreptul numelui Stephan Kranka şi Toadier Kranka este scris în nemţeşte,, Auff Moldav’’, adică ,,plecat în Moldova’’. Odată cu ei au plecat şi alte câteva familii de aici care s-au stabilit în patria literară a celui ce va deveni marele scriitor din Humuleşti. După părerea lui Teodor Tanco, este posibil ca Ştefan Creangă din catagrafia moldoveană să fie unul şi acelaşi cu cel înscris în documentele din Ilva Mare. Autorităţile austriece urmăreau cu stricteţe pe cei plecaţi ,, dincolo’’, întocmind statistici de interes militar, care au devenit importante documente pentru mai târziu.
Profesorul năsăudean, Sandu Manoliu, moldovean de origine, scria în ,,Anuarul Şcolii Normale din Năsăud’că, ,,N-ar fi exclus ca năsăudenii să şi-l revendice pe cel mai mare prozator moldovean’’. În semn de recunoştinţă şi înaltă preţuire, intelectualii din Ilva Mare au găsit de cuviinţă să dea şcolii din localitate numele lui Ion Creangă’’
Referitor la cea de-a doua localitate din judeţul nostru , satul Gledin, aparţinător astăzi comunei Monor, acelaşi neobosit cărturar arată că bunica, din partea mamei lui Ion Creangă era Nastasia lui Ciubuc Clopotarul din Ardeal, de care Smaranda era foarte mândră şi era rudă cu Iacob Stamati, ardelean şi fost călugăr la Neamţ. Chiar scriitorul afirmă că, ,,Mitropolitul Iacob, care era oleacă de,, cimotie’’cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul, bunicul mâne-ta Smarandă, al cărui nume stă scris şi astăzi pe clopotul bisericii din Pipirig, tot din Ardeal ştia puţină carte ca şi mine ; şi apoi a pribegit de acolo, ca şi noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca şi Dediu din Vânători şi alţi mocani’’ (Ion Creangă, Amintiri, poveşti şi povestiri)
Denumirea de ,, mocani’’ este atribuită locuitorilor de pe Valea Şieului, iar Monorul şi Gledinul este un centru al acestei categorii sociale. Cele trei nume amintite de însuşi autorul, Ciubuc Clopotarul, Iacob Stamati şi Moş Dediu constituie pentru G.Călinescu şi V.Streinu punctul de plecare pentru afirmaţia că cele două tulpini ale Smarandei Creangă, tata şi mama, erau de origine ardeleană.
Istoricul literar, Petru Rezuş este ferm convins că străbunii lui Ion Creangă sunt originari din Transilvania ,iar cele două localităţi sunt îndreptăţite pentru o asemenea revendicare.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5