Două lumi, două destine: Ion al Glanetașului și Apostol Bologa

              Încă de la apariția primei ediții a operei lui Liviu Rebreanu , istoricii și criticii literari și-au îndreptat atenția spre creatorul romanului românesc modern. Pe parcursul timpului, exegezele perioadei interbelice au fost completate cu alte reacții și interpretări critice,  privind universul rebrenian. Cele mai recente opinii aparțin lui Niculae Gheran, Mircea Muthtu, Nicolae Manolescu, Ion Simuț, Gheorghe Glodeanu, Liviu Malița, Constantin Cubleșan, Andrei Moldovan ș.a. În acest context se înscrie și studiul  lui Săluc Horvat, intitulat ,,De la Ion al Glanetașului la Apostol Bologa – doi eroi, două destine ”, apărut cu câțiva ani în urmă la Editura ,,Școala Ardeleană ” din Cluj-Napoca.

             După cum spune prefațatorul Mircea Muthu, cartea se adresează ,,cu precădere vârstelor formative din  mediul liceal”, fiind scrisă într-un stil atractiv, ușor de receptat de către cititori. Instruit și format la școala de istorie literară  clujeană, Săluc Horvat, ardelean prin  origine, cu largi preocupări intelectuale, se simte atras de romanele lui Liviu Rebreanu. Lucrarea de față este o  radiografie a celor două capodopere, ,,Ion” și ,,Pădurea spânzuraților”,  pe care le supune unei analize literare din perspectiva personajelor : Ion al Glanetașului și Apostol Bologa , doi eroi și două destine. Scriitorul băimărean îl citează pe D.ST. Rădulescu, care descoperă că romanul ,,Ion” are 263 de personaje, iar ,,Pădurea spânzuraților” 114. Ele alcătuiesc două lumi ale acestui univers uman.

               Cea dintâi este lumea satului năsăudean,  numită Pripas, localitate care poartă astăzi numele scriitorilui. Pornind de la unele fapte reale, puse în tiparul măiestriei sale artistice, prin Ion, Liviu Rebreanu  proiectează o suită de întâmplări, evocând momentele esențiale ale existenței umane : nașterea, nunta, moartea, dar și faptele cotidiene : hora satului, bătaia flăcăilor, întâlnirile de la cârciumă etc. Săluc Horvat grupează personajele din romanul Ion într-o viziune proprie, în funcție de modul de implicare sau participare la acțiune și anume : Capitolele ,,Glasul pământului” și ,,Glasul iubirii” au protagoniști pe Ion al Glanetașului, Vasile Baciu, Ana, George și Florica. A doua categorie o formează intelectualitatea satului, reprezentată de învățătorul Zaharia Herdelea, preotul Ion Belciug, Titu Herdelea, ș.a, însumând 93 de personaje, din care 76 bărbați, 12 femei și 5 copii.

               Punând în valoare cele mai semnificative pasaje din opera rebreniană, Săluc Horvat conturează pentru fiecare personaj câte un impresionant portret analitic.. Ion Pop al Glanetașului este personajul tipic al țăranului român, ,,un fecior mândru și voinic, dârz și tenace, isteț și stăruitor”, pentru care pământul este singura sursă care îi asigură existența și poziția socială în colectivitatea satului. Se însoară cu Ana, fata lui Vasile Baciu,  împotriva chemării inimii ce tânjește după ochii frumoși și albaștri  ai Floricăi. Lupta lui pentru a deveni proprietarul pământurilor scoate la iveală o parte din trăsăturile de caracter ale personajului: agresivitate, brutalitate, prefăcătorie. Odată ce obsesia pentru pământ este satisfăcută, „glasul iubirii” reapare în mintea și sufletul lui Ion, astfel că destinul tragic al eroului nu poate fi evitat.

             Învățătorul Zaharia Herdelea și preotul Ion Belciug sunt două personaje aflate într-o permanentă rivalitate, care nu-i altceva decât ,,un crâmpei din existența lor umilă și spinoasă : unul este blând și mărinimos, iar celălalt are un suflet acru, în stare să se răzbune oricând.

            A doua parte a lucrării lui Săluc Horvat se referă la lumea lui Apostol Bologa din romanul ,,Pădurea spânzuraților”, ofițer român în armata austro-ungară, care trăiește o profundă dramă de conștiință. Aflat între datoria militară și apartenența națională, Bologa dezertează și este condamnat la moarte prin spânzurare, devenind un simbol al sacrificiului pentru idealurile de libertate și unitate. Prin el se configurează un univers dominat de război și pândit de perspectiva morții.

            Și aici, Săluc Horvat realizează adevărate eseuri literare din care se desprind trăsăturile fizice și morale ale personajelor. Atât Ion din romanul omonim, cât și Apostol Bologa din ,,Pădurea spânzuraților ” sunt personaje complexe, două biografii paralele, urmărite de  un destin fatal. Amândoi pier, iar moartea lor este rezultatul propriilor alegeri și frământări interioare.  Ion este obsedat de pământ, iar Bologa este chinuit de dilemele morale legate de datoria față de patrie.  Cel dintâi trăiește un conflict social-economic, în timp ce Apostol Bologa se confruntă cu o dramă psihologică și etică de mari proporții.

            Discursul critic al lui Săluc Horvat păstrează echilibrul argumentelor și, ca un bun profesionist familiarizat cu cercetarea istoriei literare, apelează  la numeroase surse de informare, constând din mărturisiri, interviuri, biografii, dicționare, repertoare tematice la care se adaugă știința construcției literare, talentul și pasiunea lui pentru evocarea marilor personalități ale culturii românești. Stilul cursiv și limbajul deosebit de expresiv îndeamnă pe oricare cititor spre lectură. Mulțumesc autorului și prietenului meu, universitarul băimărean Gherasim Domide, pentru că mi-au dăruit această minunată carte, însoțită de un sensibil autograf,  în semn de aleasă prietenie.

Mircea Daroși