Dr. Marius Pop, preşedintele Clubului Monarhiştilor Bistriţeni: Într-un viitor apropiat, poate vom avea o monarhie constituţională bazată pe încredere, pe speranţă şi credinţă!

         Rep.: - Suntem în Anul Centenarului Regelui nostru, Mihai I, şi aniversăm140 de ani de monarhie dinastică românească.  V-aţi ocupat foarte mult de proiectele – pentru a le aduce în faţă generaţiilor mai tinere -  Familiei Regale, Câteva cuvinte despre Familia Regală, şi România.

          Dr. Marius Pop: - Este un subiect deosebit de amplu şi complex, dar voi încerca, pe scurt, să punctez câteva repere, pentru că generaţiile noastre au prins multe minciuni la şcoală, multe neadevăruri care s-au spus şi încă se mai rostogolesc în presă şi în viaţa noastră socială. La Bistriţa, au avut loc trei evenimente importante, care au fost consemnate în ziarul Răsunetul. Vă mulţumesc şi pe această cale pentru constanta grijă faţă de valorile naţionale româneşti şi faţă de ceea ce a însemnat Monarhia românească pentru dezvoltarea şi modernizarea ţării noastre. Datorită frământărilor care existau – şi există şi acum – în Ţara Românească, după 1862, când România se numea Regatul Principatelor, sub Alexandru Ioan Cuza, care a avut un mandat limitat, scurt, s-a stabilit de politicienii vremii – Mihail Kogălniceanu – ca acesta să domnească un anumit timp, până când se găseşte un domn străin, pentru că toată lumea se certa – fără nicio aluzie, e la fel şi în zilele noastre – care să potolească spiritele şi să pună rânduială şi ordine între oameni, dar şi să unească. Pentru că aşa este, Coroana uneşte, pe când politica dezbină. Cel care şi-a asumat această onoare de a aduna oamenii şi a încercat să modernizeze România a fost Carol I, din casa Hohenzollern-Sigmaringen, o foarte veche familie, de peste 600 de ani, şi care a adus foarte mult bine şi Germaniei prin rânduiala pe care a chibzuit-o cu mare precizie şi dorinţă de progres. Înainte a fost vorba de Leopold al Belgiei, însă el a refuzat, probabil pentru că s-a speriat de ceea ce a auzit că se întâmplă în Principatele Româneşti şi atunci a refuzat. Şi-a asumat-o însă tânărul ofiţer Carol care a venit deghizat în România, pentru că şi atunci puterile, cele trei imperii – Imperiul Habsburgic, Ţarist şi Otoman – aveau în subordine câte un principat. În 1859, principele Alexandru Ioan Cuza, pentru că era principe, să fie clar, era un gen de domnitor, la fel ca Ştefan cel Mare, care era un fel de voievod, având şi coroana pe cap. Erau socotiţi domni, domnitori. Un rege domneşte, pe când un prim-ministru conduce. La fel a fost şi când Regele Mihai I l-a numit pe Ion Antonescu prim-ministru şi conducător, pentru că Regele Mihai a fost rege de ordin divin, nu a fost ales constituţional, ci a fost rege de ordin divin. Din această cauză Antonescu a avut atâta putere şi forţă, însă, de fapt, Regele Mihai era conducătorul statului, şeful suprem al Armatei. Cineva întreba cum de a fost posibil să-l aresteze pe Antonescu. Fiind mareşal şi şeful suprem al Armatei, l-a arestat pentru că, până în ultima clipă, a sperat că Antonescu va înţelege că alături de aliaţi se află partea bună a lucrurilor şi alături de nemţi, să nu ne prăbuşim şi să devenim gubernie rusească. Nu s-a vrut treaba asta şi, prin conjunctura respectivă, şi prin minţi luminate, am reuşit să supravieţuim ca ţară. Am dat înapoi într-adevăr, pentru că ruşii nu au uitat că s-a trecut Nistru, sub comanda lui Antonescu, când am pierdut foarte mulţi oameni. La 23 august, Regele Mihai a luat decizia de a-l aresta pe Antonescu şi a întoarce armele, să ne aliem cu aliaţii noştri tradiţionali – englezii, americanii, cu ruşii mai puţin, dar aşa era conjunctura, pentru că înainte, la Yalta, s-au stabilit nişte treburi de care Regele a aflat a doua sau a treia zi. Asta a fost situaţia. Noi am ajuns aici datorită Greciei. Eu iubesc poporul grec, iar Principesa Elena, viitoarea Regină-Mamă Elena, mama Regelui Mihai, a fost fiica Regelui Constantin al Greciei. Am avut relaţii foarte bune cu Grecia. Acolo s-au căsătorit Regele Mihai cu Ana. La 23 august, ruşii s-au oprit. Au spart frontul la Nămoloasa şi trebuiau să vină în ritm foarte alert spre Bucureşti. Nemţii erau încă aici, în zonă, Regele nu ştia de ce s-au oprit. A aflat peste două zile când a venit Pătrăşcanu, din Guvernul Groza, şi i-a spus: „Sire, ne-aţi făcut-o”. În 26 trebuie să fie insurecţia armată contra jugului fascist, cum spuneau comuniştii. Este o poveste istorică mai complexă asupra căreia nu voi mai insista. Oricum, scenariul a fost dejucat şi din această cauză Regele a trebuit să fie ascuns cam o săptămână, nici acum nu se ştie unde a fost ascuns, probabil undeva prin judeţul Argeş, ca să nu fie omorât, pentru că atât Stalin, cât şi Hitler au pus preţ pe capul lui. Au fost dejucate nişte acţiuni care trebuiau să se întâmple. Nu s-au întâmplat dar, totuşi, ţara noastră a reuşit să ajungă cu bine la liman. Prin acest act s-a reuşit şi o scurtare a războiului cu şase luni, după ultimele studii istorice americane şi englezeşti şi sute de mii de oameni nu au mai fost omorâţi.

          Rep.: - Sunt adevăruri care trebuie cunoscute pentru că unii vorbesc în necunoştinţă de cauză. Uneori, reţelele de socializare nu sunt folosite aşa cum trebuie, iar oamenii nu ştiu să selecteze informaţia corectă. Am vorbit de întemeierea monarhiei în România, de Regele Carol I...

          Dr. Marius Pop: - Carol I fost încoronat în anul 1881 şi a devenit Regatul României, fiind proclamat acum 140 de ani.

          Rep.: - După Carol I....

          Dr. Marius Pop: - După Carol I vine Ferdinand, în 1914. Am fost neutri doi ani, până în 1916, când s-a hotărât să fim împotriva Germaniei. Atunci Casa de Hohenzollern ridică statutul de Casă Regală pentru România şi rămâne dinastie românească. Din 1916 suntem dinastie română, până în zilele noastre. Practic, nu mai aparţinem de Casa Hohenzollern- Sigmaringen care ne-a ridicat statutul.

          Rep.: - Care a fost legătura dintre Carol I şi Ferdinand?

          Dr. Marius Pop: - Nepot. Urmează Carol al II-lea care este unul dintre cei şase copii ai Reginei Maria şi ai lui Ferdinand.

          Rep.: - Deşi Carol al II-lea a fost foarte contestat de unii, vreau să spun că, ştiu că era o minte foarte luminată şi punea foarte mult preţ pe cultură. Atunci a apărut revista „Sociologia românească”, pe vremea lui au fost trimise echipele regale în toată ţara, nu doar să adune tradiţiile, ci şi să vadă cum trăiesc oamenii la ţară. În 1935-36, echipa regală, condusă de Dimitrie Gusti, a fost la Şanţ, la Căian, la Leşu, în toată zona noastră. Au apărut monografii legate de această temă. Dimitrie Gusti avea un editorial în „Sociologia românească” unde prezenta o statistică a vieţii satelor, punctând exact câţi ştiu carte, câţi sunt complet analfabeţi.

          Dr. Marius Pop: - Dimitrie Gusti a fost unul dintre profesorii Regelui Mihai.

          Rep.: - Carol al II-lea a pus un preţ foarte mare pe cultură, astfel că au fost făcute o serie de edificii culturale. Cele mai importante instituţii culturale din Bucureşti au fost făcute în acea perioadă. Astăzi ne mândrim cu aceste edificii.

          Dr. Marius Pop: - Da, şi noi aruncăm cu murdării, cu tot feluri de aberaţii, cu copii făcuţi prin judeţul Bistriţa-Năsăud în 1919, dar nu spunem că a înfiinţat Batalionul de Vânători de Munte şi a adus primele schiuri armatei române şi a făcut schiori militari. Trebuie să dăm Cezarului ce e al Cezarului.

          Rep.: - Este principele care a locuit aici, la noi, la Bistriţa, acolo unde este acum sediul Bibliotecii.

          Dr. Marius Pop: - Da, am şi pus o plăcuţă acolo ca să le readucem aminte oamenilor de ceea ce a fost acolo şi ce s-a întâmplat. Este mai uşor să spui tot feluri de can-can-uri decât să spui adevărul şi să vezi partea plină a paharului, să vezi ceea ce este bun şi nu micile slăbiciuni omeneşti.

          Rep.: - Cu toţii avem mici slăbiciuni omeneşti, dar depinde ce facem pentru comunitate. Pe această parte de etnologie, tradiţii şi cultură, Carol al II-lea a făcut foarte multe lucruri, dar şi Carol I.

          Dr. Marius Pop: - În 1938, eram una din ţările puternice, şi economic vorbind, leul era mai puternic decât dolarul american.

          Rep.: - Ce ştim despre vizitele familiei Regale în Bistriţa, până la Regele Mihai. La Arhivele Naţionale există o poză cu Regina Maria, în costum popular, în Gara Bistriţa.

          Dr. Marius Pop: - Ştiu de vizita din 1919. Tot la Arhive am găsit câteva imagini şi poze cu cuplul regal, Ferdinand şi Maria (Ferdinand Întregitorul). În 1918, la Conferinţa de la Paris, au făcut România Dodoloaţă. A fost o luptă extraordinară în care Regina Maria s-a bătut ca o leoaică ca să obţinem toate acele teritorii, pe care ulterior le-am pierdut. Aşa a fost Europa, dominată de „Ursul” de la răsărit, iar România n-a mai fost dodoloaţă, s-a trecut Nistru...

          Rep.: - Regina Maria a fost cea mai iubită regină a noastră?

          Dr. Marius Pop:  - Da, Regina Maria este şi în sufletul şi în inima mea. A fost o femeie extraordinară, nepoata Reginei Victoria, care era bunica Europei. A avut nouă copii şi i-a împrăştiat prin toate casele regale din Europa. Se făceau căsătorii asumate cu familii princiare din celelalte ţări şi atunci toţi erau rude şi toată Europa era unită, discutau frumos, nu se băteau între ei. A fost o perioadă foarte bună. Regina Maria a avut şase copii, unul a murit mai devreme, însă ceilalţi iarăşi s-au căsătorit cu cei din familii princiare. Carol I s-a căsătorit cu principesa Elena, fiica regelui Greciei, Marianne în Muntenegru şi Ileana cu arhiducele Habsburg, în Imperiul Habsburgic, Austria de astăzi. Ne-am înrudit şi cu grecii, şi cu austriecii, şi cu Muntenegru, o parte din Serbia.

          Rep.: - Membrii acestei mari familii regale au ţinut unii la alţii.

          Dr. Marius Pop: - Regina Maria era verişoară primară cu ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei, Romanov, toată familia lui fiind omorâtă de comuniştii lui Lenin şi Stalin. Au fost inclusiv călcaţi cu picioarele de cai numai să nu se mai găsească nimic din ei. Totuşi, s-au mai găsit nişte oscioare, ţăranii din acea zonă au găsit resturi şi peste ani s-a găsit ADN-ul, care corespundea cu ADN-ul Romanovilor. În Bulgaria, când au intrat ruşii să elibereze Bulgaria de nemţi, au înlăturat toată familia regală, au scăpat doar Simeon şi mama lui, cineva i-a ajutat să plece cu un vaporaş chiar în momentul în care sosea armata rusă. Simeon a ajuns prim-ministrul Bulgariei acum vreo zece ani, dar n-a rezistat, pentru că nu se poate cu politica.

          Rep.: - Totuşi, sunt ţări, ca de exemplu Regatul Unit, care au rezistat.

          Dr. Marius Pop: - Da, sunt foarte multe ţări. Culmea e că Danemarca, Norvegia, Suedia, Spania, Japonia, Marea Britanie, Olanda, toate sunt ţări foarte dezvoltate, civilizate, stau bine cu vaccinarea, în Danemarca sunt cam 94%. Noi, în Bistriţa, avem mai mulţi morţi decât ei. E foarte interesant. Este vorba de civilizaţie, de ordine, de disciplină şi de ascultare.

          Rep.: - Ce ar fi diferit astăzi dacă în ţara noastră ar fi monarhie?

          Dr. Marius Pop: - Ar fi diferit. În primul rând, aceste ţări ne-au ajutat, în 2007, să intrăm în NATO şi în Uniunea Europeană. Regele şi Regina, Principesa Margareta, actualmente Majestatea Sa şi Principele Radu, au făcut zeci de drumuri în toate ţările în care au rude şi influenţă, ca să-i determine să voteze pentru intrarea noastră în NATO şi Uniunea Europeană. În 2007, Guvernul Năstase a avut inteligenţa să roage Casa Regală, din respect pentru valorile pe Casa Regală le-a practicat şi le practică în continuare, valorile universale fundamentale şi virtuţile pe care le practică zi de zi, începând cu demnitatea, cu libertatea, cu drepturile omului, toleranţa, altruismul, voluntariatul ş.a. Sunt nişte valori pe care trebuie să le ai, să te naşti cu ele, să le cultivi.

          Rep.: - Dar şi credinţa...

          Dr. Marius Pop: - Da, şi credinţa, speranţa,  şi milostenia, toate virtuţile, curajul, tăria de caracter, dar şi cumpătarea. Toate acestea erau caracteristicile tuturor vlăstarelor regale.

          Rep.: - Regele Mihai I....

          Dr. Marius Pop: - Am avut prilejul să-l cunosc pe acest om de o statură impozantă (era cu un cap mai înalt decât mine, în jur de 1.88-1.90 m). L-am cunoscut personal, timp de trei zile am fost foarte aproape de cuplul regal, în 1997. Regele era o persoană obişnuită, ca şi noi, de o simplitate şi un bun simţ remarcabil, cu un respect deosebit faţă de persoana cu care stătea de vorbă, de o sobrietate fascinantă. Zâmbea foarte rar. Am un autograf de la Majestatea Sa, deşi regii nu prea dau autografe, dar cu mine a făcut o excepţie şi mă bucur foarte mult. I-am arătat o carte scrisă în 1996, scrisă de domnul Săvulescu, care a fost la Versoix în garajul în care Regele, împreună cu Regina, reconstruiau, reparau câte o maşină. Era o pasiune a Regelui. Lucra la un jeep atunci. În timp ce lucra, domnul Săvulescu îi punea întrebări. Am citit acea carte – „Regele automobilist şi pilot de încercare”, Regele fiind şi inginer de aviaţie, era pasionat. Avea un jeep care a aparţinut generalului Patton, cel care a condus acea invazie în Normandia. A ieşit o carte foarte frumoasă, cu multe poze. Cum am reuşit să am autograful? Între 20 şi 23 august, timp de trei zile cât a stat aici, într-o seară, după ce am servit masa, i-am arătat cartea şi i-am spus că am citit acea carte despre pasiunile lui. S-a uitat la ea, a deschis-o... Eu când citesc o carte îmi place să subliniez părţile importante, astfel că atunci când revăd cartea nu văd exact părţile interesante şi nu mai buchisesc şi caut pagina respectivă ci o găsesc direct...

          Rep.: - Aşa fac şi eu. Nu e bine dar....

         Dr. Marius Pop: - Nu e bine, dar aşa găsim mai repede ceea ce căutăm. Regele s-a uitat la carte şi m-a întrebat dacă am citit cartea chiar aşa de apăsat. I-am spus că da, că are fragmente interesante şi că mi-a plăcut foarte mult. Mi-a spus că, dacă mi-a plăcut aşa de mult, îmi dă un autograf. Am rămas impresionat şi ţin acest autograf ca pe o comoară, lângă pieptul meu. Am mâncat împreună, la Fiad, păstrăv, stând pe laviţă, pe mesele acelea de lemn. Am mers la doamnele care prăjeau peştii şi le-am cerut o cergă să le pun sub şezut, ca să nu stea direct pe bancă. Nu a fost nicio problemă, am stat foarte natural, fără autorităţi. Ţin minte că atunci când au sosit, cineva din staff-ul călătoriei mi-a spus să nu vorbim despre politică pentru că Majestatea Sa nu agreează, ci să vorbim despre tradiţii. Le-am transmis şi colegilor şi nu s-a vorbit niciun cuvinţel despre politică, absolut deloc, ci doar despre oameni, locuri, tradiţii populare.

          Rep.: - Atunci a primit la Salva „Clopul cu păun”?

          Dr. Marius Pop:  - Nu, a fost în 2007. Atunci a fost o călătorie ecumenică organizată de Episcopul Macarie de la Spermezeu, încă mai trăia şi Mitropolitul Bartolomeu, împreună cu protopopul Dâmbu. Cred că acolo au şi dormit, la Zagra. Protopopul Dâmbu a scris şi un articol foarte frumos, cred că la „Răsunetul” pe care îl păstrez şi îl menţionez întotdeauna când este momentul. A fost în noaptea de Revelion când am intrat în Uniunea Europeană şi în NATO, în 2007. Atunci eu nu am fost pentru că a fost o întâlnire ecumenică împreună cu părinţii preoţi.

          Rep.: - Regele şi-a petrecut Revelionul la noi în judeţ...

          Dr. Marius Pop: - Da, împreună cu înaltele feţe bisericeşti.

          Rep.: - Luci Todoran, de la Salva, are o poză cu Regele. Familia Regală a fost în casa ei, Regina Ana a învăţat să coase cu mărgele, iar Majestatea Sa avea în mână un clop cu păun.

          Dr. Marius Pop: - Înainte de a ajunge la Zagra, ei venind de la Cluj, ei venind cu avionul, am mers şi eu, împreună cu domnul Şomlea, cu maşinile, să-i întâlnim. Atunci i-am dăruit Regelui o scurmieră care în mijloc avea chipul Regelui copil, în relief, scrumiera fiind făcută dintr-o bucată de sticlă. Am primit-o de la un pacient şi am dăruit-o cu mare drag. Domnul Şomlea i-a dăruit o carte scrisă de el. Am fost la Palatul Elisabeta – am fost invitat în două rânduri. Mi-a plăcut foarte mult pentru că acolo este un adevărat muzeu. Toate obiectele strânse de-a lungul timpului, de zeci şi zeci de ani, poate chiar o sută de nai, sunt acolo. Există porturi populare pe manechine, sunt 40 de manechine cu toate porturile populare din fiecare judeţ sau din fiecare zonă folclorică, făcute manual, cu materiale tradiţionale, din in, cânepă, bumbac. Toate sunt din cele vechi care au fost purtate pe vremuri de ţărănci şi pe care le-au dăruit Reginei Maria. Le-a purtat Regina Maria, le-a purtat şi Regina Ana, Elisabeta, de sute de ani, Regina Maria fiind una din promotoarele portului popular românesc în America, în Franţa, în toate ţările pe care le-a vizitat.

          Rep.: - Eu de aceea o iubesc pentru că a promovat foarte mult neamul nostru românesc.  Un cititor ne-a întrebat: De ce Regele Mihai I?

          Dr. Marius Pop: - Nu m-am gândit la asta. Dacă ar fi să fac o speculaţie. Puţină lume ştie că numele principelui Nicolae este Nicholas Michael de Roumanie (în franceză) Medforth-Mills. Acesta este numele întreg. Este o speculaţie pe care am făcut-o acum pentru prima oară. La început nici eu nu am ştiut că-l cheamă şi Michael, ulterior i-am aflat numele întreg.

        Rep.:- Mie îmi este foarte drag Principele Nicolae, am stat lângă el, pe Câmpia Libertăţii, aşa s-a nimerit, când a venit Papa în vizită, acum doi ani. M-a remarcat, fiind îmbrăcat cu portul nostru popular şi cu clopul cu păun, şi a venit lângă mine şi m-a întrebat dacă putem face o poză. I-a plăcut foarte mult costumul. Era împreună cu viitoarea soţie şi pot să spun că sunt nişte oamenii extraordinari care s-au comportat foarte frumos cu toată lumea, s-au pozat cu toată lumea.

          Dr. Marius Pop: - Da, s-au comportat simplu şi firesc. Este o componentă a educaţiei pe care o primesc în familiile regale, monarhice. Trebuie să aibă acest comportament simplu şi firesc faţă de oricine, indiferent că-l admiră sau nu. Dar eu nu ştiu de unde vine atâta ură, apropo de reţelele de socializare şi comentariile. Nu există decât ură şi jigniri. De exemplu, dacă vă uitaţi la un comentariu la un articol despre bustul Regelui Mihai scrie, un anumit Cristi C (nici măcar nu şi-a dat numele), despre Principele Radu de România „jigodie securistă”. Să spui aceste cuvinte despre un om care nu ţi-a făcut niciun rău, nu ai avut de suferit din cauza lui niciodată, ce rău ţi-a făcut şie Regele Mihai, ce rău ţi-a făcut ţie Margareta? Principesa Margareta şi-a făcut studiile la Universitatea din Edinburgh, unde de sute de ani îşi fac şcoală toţi membrii din familiile regale. Nu se poate aşa ceva. Fără dovezi, fără nimic. Este incredibil. Nu există pic de respect.

          Rep.: - Îmi amintesc că tâna mea, bunica mea, de la Dumbrăviţa, după Revoluţie, când a venit Regele în ţară, a plâns de bucurie spunând că în sfârşit Familia Regală vine în ţară. Pentru generaţiile care au cunoscut familia regală era o speranţă, astfel că nu pot decât să acord respect Familiei Regale. Bistriţa a avut un Bulevard Regina Maria şi o piaţă cu numele de Ferdinand.

          Dr. Marius Pop: - Prietenul meu, domnul profesor Duda, istoric, îmi spunea că pieţişorul ar fi avut numele voievodului Mihai. Aşa am auzit. Piaţa Centrală a fost Piaţa Ferdinand. Noi, în vreo două-trei rânduri, am cerut oficial Primăriei, când erau celelalte administraţii, şi ni s-a spus că nu putem schimba pentru că oamenii ar trebui să-şi schimbe buletinele şi societăţile certificatele, iar dacă plătim noi... Adică, ne-au refuzat diplomatic. Or, noi abia avem bani din cotizaţii.

          Rep.: - Totuşi, administraţia actuală şi-a asumat, cu bune, cu rele, chiar cu contestaţiile din partea unora....

          Dr. Marius Pop: - Da, respectă nişte valori tradiţionale româneşti.

          Rep.: - De ce era nevoie de un bust al Regelui Mihai la Bistriţa?

          Dr. Marius Pop: - Acum vreo 2-3 ani, am stat de vorbă cu un prieten sculptor să încercăm să facem un bust al regelui. Nu m-am gândit la parc atunci, doar de un an şi ceva mi-a venit această idee. Dacă nu am putut obţine o stradă m-am gândit la un părculeţ, care nu are niciun nume. Tot Parcul municipal se numeşte, dar Regele Mihai. Doamna Firea, la Bucureşti, după ce a murit Regele, în 2017, după două luni, a propus Consiliului Local al Bucureştiului ca Parcul Herăstrău să devină Parcul Regele Mihai I. Dacă doamna Firea, vicepreşedintele unui partid puternic din România, a făcut acest gest, noi aici de ce nu putem.

          Rep.: - În ţară mai avem bulevarde, parcuri cu numele familiei regale?

          Dr. Marius Pop: - Da, sunt în cel puţin şase oraşe. În Alba Iulia, de exemplu, există şi o statuie, şi un bust, şi străzi. Aştept cu nerăbdare momentul în care va fi şi Regina Maria răsplătită pentru binele pe care l-a făcut ţării noastre, pentru ataşamentul faţă de valorile noastre. Practic, ea, din englezoaică a devenit româncă. A ţinut enorm la ţara asta. Voi povesti ceva adevărat, nu fabulaţie, ceva ce am auzit de la un istoric de la Cluj, care a stat de vorbă cu câţiva membri ai Familiei Regale şi a aflat acest lucru şi mi-a povestit-o şi mie. Regina Maria, când a fost bolnavă – a avut o tumoră şi a murit în 1938 – făcea tratamente în Elveţia, la munte, într-un sanatoriu, pentru că acolo aerul era mai curat. Când a plecat la sanatoriu avea un cufăr foarte greu. La un moment dat,  hamalul de la hotel care o ajuta să-şi ducă bagajul a întrebat-o de ce era aşa de greu bagajul respectiv. I-a spus că are nişte ghivece mai mari cu pământ. A întrebat-o ce face cu ele acolo, la sanatoriu, că erau foarte multe. I-a spus că i-a pământul din ghivece şi îl pune sub saltea. A întrebat-o de ce face acest lucru, dacă are ceva probleme, iar Majestatea Sa i-a răspuns că vrea să doarmă pe pământ românesc. Îţi vine să plângi. A adus pământ, în ghivece, din România. Cine poate face un astfel de gest? Cui îi vin astfel de idei? Şi-a pus pământul sub saltea.

          Rep.: - Astăzi, pe noi nu ne mai interesează pământul românesc, din păcate. Nu mai ţinem la demnitatea noastră, nu mai ţinem la valorile noastre.

          Dr. Marius Pop: - Regele Mihai a scris un decalog cu cele zece porunci pentru a dăinui, a dăinui ca popor şi ca naţiune.

          Cele zece porunci pentru a dăinui:

1. Aminteşte-ţi mereu că ţara este Familia ta!
2. Să crezi în Dumnezeu alături de poporul tău!
3. Pune-i pe oameni laolaltă şi veghează să facă lucruri bune!
4. Înclină-te în faţa curajului şi a jertfei şi arată-ţi mereu recunoştinţa!
5. Ajută-i pe cei lipsiţi de ajutor!
6. Fii cu un pas înainte şi lasă lucruri bune în urma ta!
7. Nu uita că eşti om şi bucură-te de asta!
8. Românii sunt ospitalieri dar şi celelalte popoare trebuie să ştie!
9. Crede în ceea ce faci, în timp vor crede şi alţii!
10. Nu aştepta de la oameni mai mult decât pot ei da!

          Rep.: - Da, după cea de-a zecea poruncă trebuie să ne ghidăm: Nu aştepta de la oameni mai mult decât pot ei da!

          Dr. Marius Pop: - Este simplu şi la obiect, pe înţelesul oricărui om.

          Casa Regală, în 2006, a scris o „Datorie pentru ţară”, o viziune pentru poporul nostru, pe 30 de ani. Casa Regală a pregătit-o şi voia doar ca politicienii să o ia şi să se uite peste ea. Din 2007 până în 2017, primii zece ani, iar după 2017 următorii 20 de ani, pe fonduri structurale, fonduri europene, Portul Constanţa, Dunăre, căi ferate, transporturi, cu exemple din Luxemburg, Irlanda, Portugalia. Trebuia doar să le ia şi să le studieze şi să nu fie corupţie.

          Rep.: - De ce să le studiem când putem face un bănuţ în buzunar cu corupţia? Doamne, iartă-ne, dar cam aşa este. În momentul trecerii la cele veşnice a Regelui Mihai s-a văzut înfrăţirea între familiile regale, câţi regi, regine, prinţi, principese au fost la înmormântare, cât de multă lume l-a iubit, poporul. A fost un moment unic, din păcate nu m-am dus, dar am plâns din faţa televizorului. În întreaga lume s-a vorbit despre România atunci.

Dr. Marius Pop:- Prima oară am plâns când l-au dus de la avion în aeroport.

Rep.: - Un gând pentru cititori...

Dr. Marius Pop: - Un gând bun de speranţă pentru acest popor tulburat de tot feluri de poveşti şi dizarmonii. Să sperăm că armonia şi pacea vor domni în ţara noastră şi speranţa că într-un viitor apropiat, poate vom avea şi o monarhie constituţională bazată pe încredere, pe speranţă şi credinţă.

Rep.: - Vă mulţumim!