DSP BN derulează campania de informare “Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!”

        Sănătatea reproducerii ca parte integrantă a sănătăţii unui individ şi a unei colectivităţi, ca nevoie, vizează acţiunile indivizilor, asigurarea funcţionalităţii rolului şi statusului acestora etc. Nesatisfacerea acestor nevoi provoacă perturbări în funcţionalitatea atât a organismului uman, cât şi a societăţii în ansamblu pentru că sănătatea reproducerii este atât un produs individual, cât şi social, rezultat al individului uman, dar şi al instituţiilor sociale şi medicale. Starea sănătăţii reproductive a fiecărui membru al societăţii se referă la adaptarea, integrarea, conservarea şi perpetuarea sa. ­

       Serviciile de sănătate a reproducerii nu sunt un lux, ci o com­ponentă de bază a sistemului serviciilor de sănă­tate de care are nevoie populaţia pentru că un comportament reproductiv sănătos asigură un impact pozitiv asupra generaţiilor următoare. Sănătatea reproducerii vizează toată popu­laţia în ansamblu, dar, în mod special categoriile de adolescenţi, femeile şi bărbaţii de vârstă repro­ductivă. Genofondul unei naţiuni se formează de la cele mai fragede vârste, respectiv sănătatea adolescenților, a femeilor şi bărbaţilor în perioada reproductivă trebuie să fie o prioritate naţională.

       Părţile componente ale definiţiei sănătăţii reproducerii sunt sănătatea sexuală (viaţa sexuală responsabilă, plăcută şi sigură), planificarea familiei (libertatea reproducerii, accesul la informaţie, metode şi servicii) şi maternitatea fără risc (sarcina şi naşterea în condiţii de siguranţă, copii sănătoşi)

    Factorii care influenţează numărul de co­pii în familie sunt multipli. Printre factorii mai recenţi care influenţează deciziile tinerilor de a se căsători şi a avea copii, cercetătorii au semnalat prelungirea timpului petrecut în educaţie. Rata înaltă din ţările europene, inclusiv din Romania, a femeilor în învăţământul superior  are un efect negativ direct asupra fertilităţii, întrucât perioada petrecută în educaţie este per­cepută drept incompatibilă cu formarea unei fa­milii şi cu rolul de mamă. ­

      Un alt factor care influenţează reducerea fertilităţii femeilor este cel economic. În luarea deciziei de a avea un copil, indivizii fac calcule între costurile şi beneficiile implicate, comporta­mentul lor fiind rezultatul unei alegeri raţionale. Costurile examinate sunt atât cele monetare (ha­ine, alimentaţie, costuri medicale, educaţionale etc.), cât şi cele indirecte, de oportunitate (redu­cerea participării femeii pe piaţa muncii, proble­mele ce ţin de avansarea în carieră etc.)

     Alți factori pe care îi amintim aici sunt riscul și  mortalitatea – părinții au mai puțini copii atunci când au mai multă speranță că copiii vor supraviețui până la maturitate, în conformitate cu această explicație; economia și investiția  - această explicație sugerează că creșterea costurilor de a avea copii și câștigurile mai mari rezultate din investițiile făcute pentru sine și pentru copii reduc fertilitatea odată cu trecerea la o economie de piață. De loc de neglijat, este și  transmiterea culturală.  Această explicație susține că percepțiile sociale ale valorii pe care o au copiii, dimensiunea ideală a familiei și contracepția influențează ratele de fertilitate.

       În prezent, există anumite ba­riere politice, sociale şi culturale care reduc accesul grupurilor vulnerabile şi dezavantajate la serviciile de sănătate reproductivă în România, prin lipsa diversității serviciilor specife (cabinete de PF aproape inexistente de exemplu).

     Actualmente, sănătatea reproductivă a po­pulaţiei este determinată în mare măsură de gradul de informare şi stilul de viaţă al popu­laţiei (lacune în cunoştinţe privind riscurile începerii unei vieţi sexuale timpurii, în ceea ce priveşte metodele de contracepţie, punerea în evidenţă la medic în perioada de sarcină, uti­lizarea acidului folic, îngrijirea copilului etc.) şi mai puţin de factorii biologici, de mediu şi organizarea sistemului de asistenţă medicală. Informarea redusă determină schimbări im­portante în cadrul factorilor biologici care vor fi resimţiţi de generaţiile viitoare.

                               Mirela Parker – Compartiment Educație pentru Sănătate