Mirela Parker: 5 din 10 gravide minore nu au fost controlate de medicul ginecolog
Sarcina, dar mai cu seamă parentalitatea în perioada adolescenţei are costuri sociale şi economice ridicate, costuri legate de sănătate, alocaţii sociale sau chiar infracţionalitate. Părăsirea timpurie a şcolii, datorată sarcinii şi naşterii copilului, împiedică finalizarea unor cicluri de învăţământ pentru dobândirea unei profesii, făcând mai dificilă, ulterior, găsirea unui loc de muncă. Şomajul şi, implicit, sărăcia vor afecta, în consecinţă, această categorie de persoane şi copiii lor. Cercetările au evidenţiat faptul îngrijorător că fenomenul este ciclic, acesta reproducându-se în cadrul aceleiaşi familii, de la o generaţie la alta, cu tot cortegiul de precaritate economică, socială şi în materie de sănătate ce-l însoţeşte.
În 2009, cele mai mari ponderi ale născuților vii la mamele sub 20 de ani (din total nou-născuți la mame 10-49 ani) au fost înregistrate în Bulgaria (12,66%) și România (11,79%), iar în 2018 (9,95% și, respectiv 9,48%. Cele mai mari ponderi ale născuților vii la mame 10-14 ani, au fost în România și Bulgaria, atât în 2009 (36,11% și, respectiv22,11%), cât și în 2019 (42,13% și, respectiv14,64%).
Altfel spus, România se găsește când pe locul unu când pe locul doi când este vorba de procentul nașterilor în rândul femeilor sub 20 de ani din Uniunea Europeană. Și nu e doar o altă statistică negativă despre România. Maternitatea precoce duce la abandon infantil, abandon şcolar şi risc ulterior de excluziune socială.
După datele statistice active, știm câți copii se nasc din mame adolescente și câte gravide adolescente sunt înregistrate la medicii de familie. Nu știm însă câte adolescente nasc, fără să fie înregistrate la vreun medic de familie. Acestea rămân în afara statisticilor.
Dar discuția despre mamele adolescente e, printre altele, și una despre lipsa de acces la servicii medicale. 5 din 10 gravide minore nu au fost controlate de medicul ginecolog în timpul sarcinii, arată raportul Salvați Copiii. În general, e o discuție despre lipsă: lipsă de educație sexuală, lipsă de educație, lipsă de protecție în cadrul familiei, lipsă de sprijin la nivel instituțional.
Din analiza acestei categorii de mame, putem spune că 1.la categoria de vârstă 15-19 ani, numărul de nașteri s-a redus de la an la an. Comparativ cu anii ‘90, numărul de nașteri s-a înjumătățit. La fetele mai mici de 15 ani, însă, numărul de nașteri a crescut în ultimii ani. 2. Majoritatea adolescentelor au rămas însărcinate cu bărbați mai în vârstă ca ele. Diferența de vârstă poate ridica întrebări despre posibile abuzuri. Și în rândul mamelor sub 15 ani, majoritatea partenerilor sunt majori. 3. Rata de fertilitate e aproape dublă în rândul adolescentelor din mediul rural.
De ce fel de măsuri este nevoie pentru a reduce fenomenul mamelor adolescente? Esențială este o politică clară de sănătate privind sănătatea reproducerii în oricare dintre etapele vieții. Este necesar ca programele adoptate să fie adaptate diferitelor provocări cu care oamenii se confruntă în momente diferite din viața lor incluzând educație sexuală, planificare familială, îngrijirea prenatală, îngrijirea post-natală, servicii pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (inclusiv HIV) și servicii care facilitează diagnosticul precoce și tratamentul bolilor sistemului reproductiv (inclusiv cancerul de sân și de col uterin).
Mai vorbim de distribuția de contraceptive gratuite, dezvoltarea activității centrelor de planificare familială, formarea medicilor de familie în planificare familială întreținerea actualei rețele și extinderea ei mai ales în zonele rurale, realizarea unor cercetări naționale privind sănătatea reproducerii/ planificarea familială, un program coerent de educaţie pentru sănătate oferit adolescenţilor, o abordare pluridimensională a problematicii mamei minore în serviciile sociale, care să iasă din centrarea pe sprijinul financiar!
Mirela Parker , Compartiment Promovarea Sănătății al DSPBN
Citiţi şi:
- Valoarea serviciilor medicale conectate la realitate!
- Mirela Parker (DSP B-N): Programele de planning au cele mai bune intenţii
- DSP BN derulează campania de informare “Sănătatea reproducerii – tu decizi ce este mai bine pentru tine!”
- 26 Septembrie – Ziua Mondială a Contracepţiei. Bistriţa-Năsăud, locul 3 în „topul judeţelor cu probleme”
- DSP BN derulează campania „Informează-te! Implică-te! Alege soluția potrivită pentru tine!"
Adaugă comentariu nou