,,Nu ştiu cum se va întoarce lumea după război, dar dacă nu voi pierde nimic din tot ce simt că este în mine, voi ajunge departe”.

            Sublocotenent Emil Rebreanu, (scrisoare trimisă sorei Miţi, 4 februarie 1917)

La nici o lună distanță, din lumea de dincolo, Liviu Rebreanu ne-a chemat să-l vizităm din nou la el acasă, la Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” din  vechiul Pripas (Prislop – astăzi devenit cartier al orașului Năsăud)...

La 1 septembrie 2024, astriștii năsăudeni, în marea majoritate și scriitori, au participat la o slujbă de pomenire la 80 de ani de la trecere în eternitate a scriitorului Liviu Rebreanu, inițiativă a muzeografului Valer Ilovan și preotului Mihai Mânzat de la biserica ortodoxă din localitate...

            La invitația generosului om de cultură, muzeograful Valer Ilovan, grupul astriștilor și scriitorilor năsăudeni, aproape în aceeași formație de acum o lună, au venit din nou la data de 27 septembrie 2024, nu doar pentru a răsfoi pagini din inegalabila operă literară rebreniană, ci mai degrabă de a pătrunde în tainele întortocheate ale istoriei neamului, istorie nedreaptă mai ales cu cei care au scris-o, cu eroii săi, ce prin jertfele lor au scris paginile însângerate ale cărții neamului. Una dintre cărțile de căpetenie ale romanului clasic românesc întemeiat de scriitorul și academicianul năsăudean Liviu Rebreanu este „Pădurea spânzuraților”. Aproape nu există locuitor din Țara Năsăudului să nu cunoască drama tânărului ofițer român Emil Rebreanu, fratele scriitorului, imortalizat în roman sub numele de Apostol Bologa, cel care a riscat să fie spânzurat în loc să lupte împotriva fraților români din același sânge și din același neam.

            ... Aspectele cunoscute sau mai puțin cunoscute, taine descifrate, sau mai puțin elucidate au fost scoase la lumină de distinsa cercetătoare, Prof. Dr. Gabriela Gîrmacea – autoarea unei cărți-document – „PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – ÎNTRE REALITATE ȘI FICȚIUNE”. Așa cum precizează autoarea la începutul cărții: „acest demers... constituie doar o încercare de a prezenta un punct de vedere asupra dramei individuale trăite, cu speranța că recuperarea trecutului afectiv corespunde unei realități distincte, că este o vibrație unică într-un moment tensionat al istoriei și că studiul unei epoci nu trebuie văzut doar prin date statistice”.

            Lucrarea – document-album cuprinde rodul a peste un deceniu de cercetare, timp în care autoarea a cutreierat prin toate muzeele și arhivele păstrătoare de comori și documente încă prea puțin cunoscute, ca să amintim doar câteva dintre acestea: Serviciul Județean Mehedinți al Arhivelor Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Județean de Istorie Ialomița sau Muzeul Militar Național „Ferdinand I” din București. Lucrarea - document-album de dimensiuni impresionante (A3) aduce pe lângă o cercetare minuțioasă din punct de vedere istorico-militar, reverberațiile în timp prin descrierile literare situate la granița dintre realitate și ficțiune, imagini și imaginație... Autoarea îmbină elegant datele istorice referitoare Primul Război Mondial prin capitolele de început: Neutralitatea, Intrarea României în război, Mobilizarea, ... Secvențe din viața cotidiană a frontului, ... Misiunea franceză și atmosfera generală, Armata rusă, ... și se ajunge încet, încet la inima și sensibilitatea cititorului, dar nu oricum, ci prin evocările literare a unor intelectuali ce prin scris reușesc să diminueze traumele fizice și sufletești ale războiului: Camil Petrescu, Ioan Missir, Felix Aderca.

            Locul central al lucrării îl ocupă drama zguduitoare a sublocotenentului Emil Rebreanu. Zeci de fotografii din scurta și galopanta tinerețe, unele realizate și aplicate pe paginile cărții având culoarea și patina timpului, iar altele, alături de documente inedite, așezate cu grijă în plicuri colorate lipite cu grijă de către autoare direct pe paginile cărții, ne aduc în fața ochilor bucăți palpabile din muzeele și arhivele vizitate și cercetate. În total, cartea cuprinde peste două sute de fotografii și zeci de documente în fotocopie. Răsfoind paginile cu nuanță de pergament învechit recuperate, parcă, din porthartul unui ofițer aflat în tranșeele războiului, autoarea a reușit să transfere întreaga încărcătură emoțională asupra unui cititor care după un secol și mai bine răsfoiește în liniște alături de o cană de cafea tainele unei istorii condamnată de mulți contemporani ce ne hotărăsc soarta... la uitare...

            Orice descriere a conferinței prezentată de către distinsa doamnă-cercetător Prof. Dr. Gabriela Gîrmacea ar fi total insuficientă. Modul în care a descris fiecare fotografie și document, care au circulat din mână în mână la asistența numeroasă din amfiteatrul muzeului, aplecarea înspre aspectele mai intime ale personajului central al cărții, școlile, familia învățătorului Vasile Rebreanu, relațiile cu frații și surorile, scrisorile roase de vremuri, primele iubiri... toate acestea au transformat-o pe autoare într-o veritabilă cunoscătoare și locuitoare ad-hoc a vechiului sat Prislop. În ultima parte a cărții sunt evocate alte figuri de scriitori și intelectuali români care prin scrierile lor au contribuit la păstrarea memoriei celor ce au pierit pe câmpurile de luptă. Câteva pagini însoțite de „neobositele” fotografii album ale autoarei sunt dedicate lui Ioan Missir (ofițer, avocat, dar și autor a unei lucrări - „Fata moartă” cu prefață semnată de Nicolae Iorga), George Topârceanu (ajuns prizonier în Bulgaria, a scris cartea „Amintiri din luptele de la Turcucaia”), Elena Gancicov sau Felix Aderca.

Fiecare participant ar fi avut câte ceva nemaipomenit de spus...

Spicuim doar câteva... Ioan Mititean – Președintele Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor și membru UZPR, apreciază complexitatea acestei lucrări document. De asemenea propune o colaborare privind realizarea activităților determinate de „Zilele Emil Rebreanu” la Palanca, Bacău. Ca o apreciere a valorii cărții – document prezentate îi propune autoarei o colaborare strânsă cu ASTRA năsăudeană și scriitorii năsăudeni. Scriitoarea Lucreția Mititean laudă inițiativa Colegiului Național „George Coșbuc” Năsăud de a participa la această manifestare cu elevii din clasa a 12-a însoțiți de prof. Elena Gabriela Sermeșan.

Camelia Tabără, vicepreședinte al Consiliului Județean și fost inspector școlar, apreciază participarea elevilor năsăudeni la această manifestare, dar subliniază totodată și existenta unei carențe în gândirea tinerei generații ce se gândește mai întâi doar la modul individual de a se realiza și nu la nevoile colective ale grupului din care face parte, chiar dacă este vorba de familie sau societate.

Prof. Ioan Seni (președinte de onoare al ASTREI năsăudene și membru UZPR) aduce mulțumiri pentru conferința susținută de către doamna Prof. Dr. Gabriela Gîrmacea și în calitate de istoric vine cu unele precizări referitoare la Primul Război Mondial, în care românii au intrat cu doi ani mai devreme, fiind nevoiți să lupte pentru interesele imperiilor care stăpâneau teritoriile românești. Îndeamnă elevii prezenți și nu numai să scotocească prin arhivele părinților, să adune fotografii și documente vechi, să scrie cărți pe baza acestora ce vor dăinui pentru posteritate. Ne informează și despre demersul Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria”, Bistriţa-Năsăud – „Col. Liviu Rusu", de a amplasa anul viitor un monument nou la Palanca, județul Bacău.

Claudia Talpoș - Președinta Cerc ASTRA Năsăud, felicită astriștii și scriitorii năsăudeni care au răspuns să participe la această manifestare și invită pe distinșii oaspeți – Prof. Dr. Gabriela Gîrmacea împreună cu soțul acesteia - Mihai Gîrmacea să viziteze sediul ASTREI năsăudene din incinta Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” Năsăud, care adăpostește galeria de portrete a academicienilor năsăudeni, realizată de artistul plastic Marius Bodea - viceprimarul orașului Năsăud.

Pompei Pop – unul dintre susținătorii fenomenului cultural din fostul sat al lui Rebreanu ne dezvăluie amintiri povestite de către bunicul său, prieten și coleg de joacă al lui Liviu Rebreanu, fost luptător încă din 1914 pe fronturile din Sarajevo, Austria, Tirol, Galiția și ajungând până la Odesa.

Cinstea de a încheia discursurile i-a revenit muzeografului Valer Ilovan - omul care se străduiește de ani buni să țină în viață figura marelui romancier. Mulțumește tuturor participanților care au răspuns prezent solicitării domniei sale, părintelui Mihai Mânzat, astriștilor de la Năsăud - Ovidiu Maghiar, Luminița Goga-Mărieș, Viorica Cremene, reprezentantei ASTREI Ilvene – bibliotecara Sabina Gălan.

După datina locului, muzeograful Valer Ilovan ne-a servit cu un pahar de băutură și alte bunătăți...

Această zi nu se putea încheia fără ca distinși oaspeți – Prof. Dr. Gabriela Gîrmacea împreună cu soțul acesteia - Mihai Gîrmacea să facă un scurt popas la așa-numitul „Chioșc literar” al familiei Mititean și apoi la sediul ASTREI năsăudene din incinta Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” Năsăud, unde erau așteptați de scriitoarea Claudia Talpoș - Președinta Cerc ASTRA Năsăud.

Macedon Tofeni

Redactor șef Revista GLASUL ARMADIEI