Eveniniment unic în comuna Şanţ ! A fost inaugurat Centrul Cultural Dimitrie Gusti, unul dintre cele mai moderne din Europa și chiar din lume!

Săptămâna Luminată a debutat pe Valea Someşului cu un moment ce va rămâne în cartea de istorie a comunei Şanţ prin inaugurarea Centrului Cultural „Dimitrie Gusti”. Purtând numele părintelui sociologiei româneşti, cel care a fost preşedinte al Academiei Române şi ministru al Învăţământului, dar mai presus de toate fondatorul Muzeului Naţional al Satului, în cadrul căruia se află şi gospodării din comuna Şanţ, Dimitrie Gusti a fost un apropiat al locuitorilor de pe aceste meleaguri, fiind prezent, în anii 1935-36, cu aşa numita „echipă regală”. Mărturia prezenţei lui Dimitrie Gusti în comuna Şanţ este aşezată atât în revista „Sociologie românească”, unde au fost publicate o serie de studii despre tradiţiile de aici, cât şi într-un film documentar unic în România care surprinde viaţa ţăranilor aşa cum era acum 80 de ani. Pe lângă cercetare, echipele, coordonate de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, au venit în comuna Şanţ şi cu o serie de iniţiative pedagogice, învăţându-i pe oameni cum să trăiască în vremurile ce se anunţau a fi noi (erau prezenţi şi medici veterinari, ingineri agronomi, teologi, sociologi, ingineri silvici). A îndrăgit atât de mult pe şănţeni încât nu doar că a participat la nunţile acestora, dar a fost şi naş de cununie, integrându-se astfel în viaţa acestora. Pentru tot ceea ce a făcut pentru comunitatea din Şanţ, lui Dimitrie Gusti i s-a înmânat titlul de Cetăţean de Onoare în anul 1936.
Este ca un gest de recunoaştere, la aproape 140 de ani de la naştere şi a 80 de ani de când a fost prezent în comuna Şanţ, ca numele ilustrei personalităţi a lui Dimitrie Gusti să fie aşezat pe cea mai frumoasă instituţie de pe Valea Someşului.
Centrul Cultural, cu dotări ultramoderne, poate găzdui până la 1000 persoane în sala de spectacole şi a fost realizat din bugetul local, suma ridicându-se la aproximativ 50 miliarde lei vechi.
Evenimentul a debutat cu simpozionul „Poveste despre Şanţ”, moderat de Menuţ Maximinian, care şi-a amintit cum în urmă cu aproximativ 10 ani era prezent în cercetare etnologică împreună cu etnologi din mediul universitar clujean, cercetarea fiind initulată „Pe urmele lui Dimitrie Gusti”, încercând să vadă ce îşi mai amintesc oamenii, la 70 de ani de la prezenţa sociologului în comuna lor. Atunci s-au întâlnit şi cu fina lui Dimitrie Gusti, care a creionat portretul celebrului nănaş.
Primarul Ioan Szabo a vorbit despre hărnicia oamenilor din comuna pe care o păstoreşte, remarcând faptul că este mândru că este şănţean.
Despre lupta pentru pământul sfânt a vorbit omul de afaceri Emil Iugan, care a îndemnat actuala generaţie să nu uite de sacrificiile strămoşilor. Invitat de onoare a fost prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, care a lansat volumul „Philip E. Mosely despre Transilvania și Basarabia”, un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri (Editura Școala Ardeleană, Colecția Istorie contemporană).
În discursul său, Vasile Puşcaş a vorbit despre celebrul american care a cercetat comuna Şanţ, alături de savanţii Şcolii lui Gusti, la rândul lui primind din partea autorităţilor locale ale vremii o Diplomă de Excelenţă. Despre modul în care i-a văzut pe şănţeni, Vasile Puşcaş a scris în cartea lansată acum.
La eveniment a fost prezent şi editorul George Vasile Dâncu, care a creionat un portret al prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, a cărui carieră este una importantă nu doar prin studiile pe care le-a realizat, ci şi prin faptul că este membru în Board-ul mai multor organizaţii internaţionale din Berlin, Florenţa, Gorizia. Diplomat al României la New York şi Washington, negociatorul şef al României pentru aderarea la UE, ministru al Afacerilor Europene, sunt doar câteva dintre funcţiile pe care Vasile Puşcaş le-a ocupat de-a lungul timpului.
Au urmat, cu lansări de carte şi conferinţe despre comuna Şanţ, scriitorul Dumitru Munteanu, care a prezentat în faţa spectatorilor o serie de volume dedicate istoriei, culturii şi învăţământului din Şanţ, apărute la Editura pe care o manageriază - „George Coşbuc”, scriitorul Leon Iosif Grapini, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori născuţi pe aceste meleaguri, precum şi Floarea Pleş, preşedinta Astra Cerc oraş Năsăud.
După momentele istorice şi literare care au fost ascultate cu interes de şănţeni, a urmat momentul festiv de inaugurare a Centrului Cultural „Dimitrie Gusti”, oaspeţii fiind întâmpinaţi în faţa edificiului de către călăreţi şi locuitori în costume populare, inclusiv primarul îmbrăcând straiele străbune.
Preşedintele Consiliului Judeţean - Emil Radu Moldovan, ministrul Apelor şi Pădurilor – Ioan Deneş, subprefectul Ciprian Oprea Ceclan, vicepreşedintele CJ – Vasile Puica, deputatul Ionuţ Simionca, primarul Becleanului – Nicu Moldovan, administratorul judeţului – Florin Moldovan, reprezentanţi ai firmei de construcţii şi ai proiectantului au asistat, în prezenţa a sute de locuitori, la momentul tăierii panglicii. Au urmat cuvintele primarului Ioan Szabo, care a mulţumit tuturor celor care au fost alături de el şi de Consiliul Local în acest demers unic în istoria comunei: " Frumoasele momente sunt atunci când oamenii dragi se întâlnesc în zi de sărbătoare întorși din toate colțurile țării, plecați cu trupul, dar câte o licărire din suflet rămasă în casa părintească și locul în care și-au petrecut neuitate clipe ale copilăriei. Noi, șănțenii, nu putem uită primul fag care înverzește din Valea Cornii, care dă semnul începerii muncii agricole de primăvară, când toți gospodarii își revarsă dragostea față de pământul strămoșesc și simt responsabilitatea de a-i da cea mai mare valoare prin munca ce o depun, arătând prețuirea pe care o poartă fiecărei pălmi de pământ. Cine poare fi mai binecuvântat decât noi, trezindu-ne dimineața de multe ori în sunetul clopotelor de la biserici și având în fața noastră cei doi străjeri, Beneș și Ineuț, cu privirile îndreptate spre frumoasă așezare de munte care înconjoară de o parte și de alta râul Someș, iar cei doi afluenți Cârțibav și Cobășel, așa cum s-au înțeles de la izvoare, pentru a se întâlni în același loc, întâlnind în cursul lor domol, uneori zbuciumat, cascade, stânci rămase dintotdeauna, pe lângă care au trecut părinții, bunicii, străbunicii și stră-străbunicii noștri, rămânând în dreptul lor povești și întâmplări nescrise. Cine poate fi mai binecuvântat de Dumnezeu decât noi, șanțenii, atunci când vedem munții în depărtare care dezbracă haina groasă a iernii și îmbracă haina verde a primăverii, iar drumul care străbate așezările noastre este plin de turme de oi de la toate așezările vecine și chiar de departe, îndreptându-se agale spre pășunatul de vară. Atunci când toți gospodarii noștri își îndreaptă privirile spre acele turme, analizând pe cei ce le conduc cât sunt de gospodări, creându-se povești și glume. Unde am putea întâlni falnicele piscuri ale vârfurilor Ineu și Omul care pornesc chiar din spatele caselor noastre, cu gândul de a simți protecția lor față de verile toride sau vânturile puternice ale iernii, iar noi simțind căldură lor străjuind frumoasele așezări Șanț și Valea Mare? Unde am putea întâlni izvoare cu ape cristaline și curate în care peștii simt cu adevărat puritatea și valoarea, iar noi de multe ori crezând că aceste lucruri sunt doar obligația divinității pentru a le avea la discreție, și simfonia cântecului de păsărele ascultându-le la tot pasul, umblând pe potecile care străbat codrul, care este adăpostul cerbului, ursului, mistrețului, caprei negre, râsului și tuturor viețuitoarelor care și-au găsit liniștea în frumoasele păduri de foioase și conifere, negândind niciodată că de fapt acestea au fost și au rămas prietenii noștri dintotdeauna, chiar și atunci când mulți vrășmași au năvălit peste plaiurile mioritice și care au găsit lucruri neîntâlnite în alte locuri? Unde am mai putea întâlni pășuni cu păduri întinse ca și în Obcinile Suhardului, unde, nu departe de noi, s-a creat acea poveste cu Victoria Lipan, Nechifor și Gheorghiță, în care autorul prezintă ocupația principală a locuitorilor acestor ținuturi, arătând că noi, localnicii, întotdeauna am fost într-o simbioză cu muntele și grija zilei de mâine. Mergând mai în jos pentru a întâlni fânețe de cea mai bună calitate, cum sunt Dealul Untului, Pripoarele, Arșițele, și mai în jos întâlnind locurile unde am scris file de istorie de-a lungul timpului, acolo unde, prin curajul și dragostea de glia strămoșească, au rămas multe trupuri ale bărbaților născuți pentru a apăra o parte a ceea ce înseamnă pentru noi Transilvania și mai ales locurile străbătute de falnicul râu Someș, care pornește chiar de lângă vârful Omul și parcă supărat pe noi întretaie tot ce a întâlnit în cale, dealuri, câmpii și trecând mai departe de granițele țării noastre, cu dorința de a merge și mai departe, pentru a arăta puterea și a fi înțeles că și-a dorit să ducă mai departe frumoasele povești ale șănțenilor pe care le-a întâlnit de-a lungul vremii și să arate mândria care o poartă în suflet fiecare copil și bărbat al acestor locuri”.
"Omul sfințește locul! Este o vorbă veche din poporul nostru, care se potrivește cel mai bine în comuna Șanț, acolo unde primarul Ioan Szabo a schimbat în bine fața comunei în ultimii 6 ani de mandat! Am avut bucuria să particip la inaugurarea unuia dintre cele mai moderne Centre Culturale dintr-o zonă rurală, din Europa și chiar din lume! Am fost și mai bucuros când am văzut că ea este plină de viață, animată de sute de oameni îmbrăcați în straie populare! Zecile de tineri talentați din Șanț, care au evoluat cu un spectacol de zile mari pe scena Centrului Cultural au completat acest peisaj, care mi-a dat speranță că România are viitor! Felicitări unuia dintre cei mai buni primari ai României, Ioan Szabo și echipei de la Primăria și Consiliul Local Șanț" este mesajul transmis de preşedintele Radu Moldovan, după inaugurarea Centrului Cultural "Dimitrie Gusti" din comuna Şanţ.
La rândul lui, ministrul Ioan Deneş l-a felicitat pe primar, declarând că se bucură de prezenţa la o asemenea sărbătoare şi că va duce în Capitală mesajul frumuseţii oamenilor de aici, care nu doar că-şi păstrează tradiţiile de sărbători, dar sunt şi buni gospodari şi aşa ar trebui să fie toate comunităţile din România.
În acest cadru, au fost conferite şi titlurile de Cetăţean de Onoare pentru omul de afaceri Emil Iugan, care a sprijinit necondiţionat comunitatea din care provine, dar care a promovat comuna Şanţ şi la nivel naţional, atât prin afacerea pe care o dezvoltă, cât şi prin implicarea sa în susţinerea localităţilor din zona montană, la nivel guvernamental. De asemenea, începând de anul acesta, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş este Cetăţean de Onoare al comunei Şanţ.
Au primit Diplome de Excelenţă arhitectul, constructorul, oameni ce fac cinste comunei Şanţ: Petrică Farcaș, Cristina Olteanu, Alin Ușeriu, Leon Grapini, George Ostace, Vasile Negrea, Nazarica Munteanu, Silvia Sasu, Sabina Filipoi, Viorica Hojda, Dănilă Filipoi. Printre cei prezenţi la eveniment s-a aflat şi Tibi Uşeriu, câştigător de trei ori al ultramaratonului Arctic 6633.
În faţa celor peste 1000 de şănţeni, care au umplut Centrul Cultural, a urmat un spectacol folcloric, prezentat de Carmen Iancu, care a avut ca invitaţi speciali pe Vlăduţa Lupău; Saveta Bogdan şi Oana Tomoioagă. Aplaudaţi acasă au fost şi membrii Ansamblului folcloric „Izvorul Someşului”, director Dănilă Filipoi, coregraf Florin Hodoroga, printre cei care au cântat fiind şi Viorica Hojda şi Lucreţia Pomohaci. De asemenea, un punct aparte l-a constituit prezenţa Teatrului Nescris „Constantin Iugan”, care de-a lungul timpului a adus atâtea premii pentru comună.
De Paşti, la Şanţ, au fost clipe ce vor rămâne, cu siguranţă, peste timp, în conştiinţa locuitorilor, care se pot mândri cu un edificiu unic în peisajul cultural, motiv pentru care primarul Ioan Szabo, Consiliul Local şi toţi cie care au contribuit la creionarea acestei poveşti frumoase merită toate felicitările.