Fermierii ar putea plăti o taxă anuală de îmbunătăţiri funciare în cuantum de 2 euro/hectar

Directorul filialei judeţene a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, ing. Constatin Braşoveanu, a anunţat că din 2014 ar putea fi plătită taxa de îmbunătăţiri funciare. Taxa este reglementată prin  Ordonanţa de Urgenţă 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunăţăţiri funciare, dar prevederea nu a fost pusă până acum în aplicare, pentru că nu dădea bine în anul electoral… Potrivit acestuia, cuantumul acestei taxe ar putea ajunge la 2 euro/hectar/an, urmând să fie colectată la primării, odată cu taxele şi impozitele locale.

         “Ordonanţa 82/2011 prevede la un articol ca toţi propritarii de terenuri care au suprafaţă în amenajările noastre de îmbunătăţiri funciare să plătească o taxă de îmbunătăţiri funciare. În 2012 nu s-a implementat, fiind an electoral, şi nimeni nu vrea să aducă pe piaţă o nouă taxă ca să nu piardă teren în campania electorală. În uma vizitei făcute de dl. ministru Daniel Constantin şi a secretarului de stat Dumitru Botăniu, i-am întrebat când se va aplica această ordonanţă şi care va fi cuantumul propus. Dl. Botănoiu mi-a spus că va fi în jur de 2 euro/hectar/an. Banii aceştia se vor strânge de către primării, odată cu plata impozitelor pe care oamenii le au de plătit. Dacă după un anumit termen, nu se va plăti, în urma unui protocol,care se încearcă acum să fie făcut cu APIA, se vor reţine banii din subvenţie, a precizat directorul Constantin Braşoveanu, în cadrul unei conferinţe de presă.

         Directorul ANIF Bistriţa-Năsăud a menţionat că a propus oficialilor guvernamentali ca banii să fie colectaţi într-un cont separat pentru fiecare amenajare de îmbunătăţire funciară, pentru ca instituţia să se poată justifica în faţa proprietarilor despre modul în care au fost cheltuite sumele provenind din taxe.

         “Taxa se va aplica numai din 2014, pentru că anul acesta este dus. Cuantumul acestui tarif trebuia propus şi aprobat de ministru. Am transmis la APIA hărţi cu teritoriul amenajat. Cei de la APIA, utilizând programul lor, văd care sunt proprietarii  care au terenuri în zona amenajată.  În Bistriţa-Năsăud, sunt circa 60.000 hectare din suprafaţa agricolă, adică aproape jumătate din suprafaţa agricolă este amenajată cu lucrări de îmbunătăţiri funciare”, a menţionat ing. Braşoveanu.

         Acesta a adăugat că s-ar impune ca taxa să fie aplicată pentru toate suprafeţele agricole, pentru că altfel nu vor fi bani pentru promovarea unor noi investiţii în comune unde s-ar impune astfel de lucrări.

         “Nu ştiu dacă aţi fost la Archiud, la Budurleni. Acolo e un tău, plin de apă, iar circa 100 hectare de teren nu pot fi folosite. Noi am făcut pentru acea suprafaţă o notă de fundamentare, pentru a solicita fonduri pentru o investiţie”, a precizat directorul ANIF BN.

 ***       

Investiţie ANIF, în derulare la Budeşti. Se pregăteşte documentaţia pentru Şieu-Măgheruş                

         În context, ing. Constantin Braşoveanu a menţionat principalele investiţii pe care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare le derulează în judeţul nostru.

         O lucrare de anvergură de combatere a eroziunii solului, dar şi de drenaj/desecare se derulează în comuna Budeşti.  “Bazinul Budeştiului a fost împărţit în două, fiind o suprafaţă mare de circa 4500 hectare, şi anume Budeştiul superior şi Budeştiul Inferior. Anul acesta s-a lucrat în zona Budeştiului superior, am primit de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale suma de 250.000 lei. S-a lucrat în lunile mai-iunie, banii s-au terminat. Am cerut suplimentarea fondurilor pentru acest an, mai ales că antreprenorul are şi utilaje şi oameni, astfel că ar putea finaliza lucrarea”, a explicat directorul filialei judeţene a ANIF.

         Potrivit acestuia, schema de amenajare cuprinde canale de gardă la drumurile de exploatare consolidate cu dale din beton; consolidări cu balast la drumurile de exploatare în zona canalelor de gardă; podeţe tubulare pentru a asigura traversarea drumurilor agricole; canale de evacuare la văi principale; 10 podeţe din beton pentru traversarea văilor; amenajarea terenurilor degradate (170,46 ha); amenajarea debuşeelor înierbate; cleionaje duble, praguri şi baraje din gabioane; drenuri de evacuare etc.

         Ing. Braşoveanu a precizat că este pregătit şi studiul de fezabilitate pentru o investiţie de amploare în comuna Şieu Măgheruş. Lucrări de desecare/drenaj, în valoare de circa 7 milioane lei, ar urma să fie dezvoltate pe o suprafaţă de circa 3000 hectare.

         “Toate proiectele pe care le facem noi sunt predate la Bucureşti, iar după aceea se accesează fonduri de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, a explicat acesta.

         ***                    

         Din 1000 de angajaţi au rămas…8!

Pentru cei mai tineri, denumirea ANIF nu spune prea multe. Cei “trecuţi de-amiază”, cum îşi spun unii fermieri, ştiu însă că specialiştii Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare erau “doctorii pământului”. La începutul anilor ’90, numai în Bistriţa-Năsăud, în această instituţie lucrau circa 1000 de angajaţi. În 2011 mai erau 27. Cu Ordonanţa Boc, au mai rămas opt! Oricum, în ultimele două decenii, la Bistriţa nu a mai juns nici un absolvent de îmbunătăţiri funciare.

         „Am avut lucrări de irigaţii la fostele ferme legumicole, la intrare în Beclean, la Budacu de Jos, la Şieu Odorhei, la Teaca. Pe 100 de hectare, fiecare IAS avea o fermă legumicolă, cu reţea de inundaţii, fără să plătească nimic după ’90. Nici apă, nici curent! Le-au demolat pe toate, fără să rămână nici fundaţia de la casa de pompe, le-au dus acasă cu căruţa trasă de cai. La Nimigea, am avut solare, cu irigaţii.  Au fost mii de kilometri de conducte îngropate…Toate erau făcute lângă râurile care aveau un debit permanent, adică Someş, Şieu, Bistriţa. Şi la Bistriţa au fost irigaţii, acolo pe unde stă acum primarul. Era o staţie de pompare care deservea grădina de legume.  Erau în proprietatea CAP-urilor, iar fiecare proprietar a rămas cu conducta. Am avut un asemenea sistem, bine pus la punct, care funcţiona la cheie, într-un judeţ care nu era preponderent agrar…”, a rememorat ing. Braşoveanu.

         Acum, speranţele de refacere a sistemului de irigaţii se leagă de fondurile europene şi de noua viziune a Ministerului Agriculturii.