Ginta Latină Nisporeni, R. Moldova și ASTRA Năsăud în parteneriat

            La inițiativa redactorului TV Sângeorz - Leon Strugar, și al soției sale – D-na Ioana Strugar - fondatori ai Ginții Latine Sângeorz Băi, împreună cu lideri ai ASTREI Năsăud – col. Ioan Boțan – președinte, Ioana Lăpușneanu – vicepreședinte, Ovidiu Maghiar – secretar și Ioan Seni – președinte de onoare, au ajuns la Nisporeni, R. Moldova unde au participat la manifestările dedicate Unirii Basarabiei la România, eveniment de la care, în 27 martie 2025 s-au împlinit 107 ani.

            De remarcat că Ginta Latină unește popoarele care vorbesc o limbă romanică, cum este și limba română, vorbită atât în țară, cât și de etnici români care trăiesc în imediata apropiere a granițelor românești, cum este și cazul românilor din R. Moldova, fosta Basarabie românească, cu un teritoriu în care s-a dezvoltat civilizația dacilor, a urmat civilizația romană, apoi bizantină și românească, în cadrul Principatului Moldova, fiind apoi răpită în anul 1812 de Imperiul țarist, după care, prin Unirea din 27 martie 1918 revine la Țara Mamă, fiind din nou răpită de Statul sovietic prin ultimatumul din 26-28 iunie 1940 și transformată în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, pentru perioada anilor 1944-1991, cu instituții și rânduieli sovietice, cu români persecutați și deportați în Siberia, situație care se încheie în luna mai 1991, când Sovietul Suprem s-a transformat în Parlament Moldovenesc și s-a proclamat Republica Moldova, care, în 27 august 1991 își proclamă independența față de Rusia Sovietică și adoptă Declarația țărilor membre în Comunitatea Statelor Independente. Din 30 ianuarie 1992 R. Moldova devine membru a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), protejându-se de conflicte nedorite, dar războiul din Transnistria/ martie 1992 a adus multă suferință în fiecare familie, deturnând Basarabia de la Unirea cu România, aflată la un mic pas de înfăptuirea acesteia. În 5 mai 1992 R. Moldova devine membru al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și al FMI - Fondul Monetar Internațional. În 1993 aderă la CSI – Comunitatea Statelor Independente iar în 1994 – cere aderarea la NATO, în Programul „Parteneriatul pentru pace”. În anul 1994 își elabora o nouă Constituție iar din 1995 face eforturi susținute pentru apropierea de Națiunile Unite, ca orice stat liber, suveran și independent, fiind admisă în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, iar din 1998 are parteneriat cu Uniunea Europeană (UE) și din 2001 devine membru deplin în Pactul de Stabilitate al Europei de Sud-Est. Pașii făcuți spre UE au liberalizat regimul de vize prin care mulți tineri își găseau rostul în statele UE iar contactele cu Europa civilizată au orientat țara pe drumul modernizării libere, a obținerii unor profituri obținute prin muncă.

            Așa am găsit pe membrii Ginții Latine din Basarabia, cu zâmbetul pe buze și cu speranța certă că orientarea spre UE îi apropie tot mai mult, atât de o viață prosperă, cât și de Unirea cu țara mamă. Ne așteptau pe colina cu salcâmi, aproape de intrarea în Nisporeni, acolo unde le-am degustat primele bucate, originale și aromate. Președintele Ginții Latine din Nisporeni – antreprenor cu studii superioare – Vitalie Lazăr, însoțit de liderii celorlalte asociații patriotice, ne-au condus la o cină frățească în care am aflat cum s-au dezvoltat relațiile dintre cele două ginți – Sângeorz Băi și Nisporeni. Amănunte prezentau atât Leon Strugar, cât și Vitalie Lazăr, la care aduceau completări ceilalți membri ai Ginții locale. Am fost cazați în condiții excelente la un Complex sportiv, dotat în stil modern, european.

            Ziua de 27 martie 2025 a fost cu totul specială: primirea la Primăria din Nisporeni de către primarul Dan Negel, un intelectual cu studii superioare, harnic și deschis la proiecte de modernizare. La întâlnirea cu noi l-au onorat și primarii vecini, din Vărzărești – Gheorghe Agorghiesei, cu studii superioare absolvite la Cluj-Napoca, primarul din Moșna – ing. George Popa, deputatul Vasile Porteski, originar din satul Bodnerești, de unde era și deputatul Vlad Bogoș, care în 1918 a semnat Unirea Basarabiei la România. Toți au declanșat discuții optimiste, ziditoare la care s-au adăugat și alte opinii, la fel de optimiste, din partea membrilor Ginții locale/ Vitalie Lazăr, Vladimir Buga, Ludmila Arteni, Vasile Arteni/ exprimar și președinte de onoare al Ginții, Ion Bouroș - insp. școlar, Valeriu Mariniuc și Maftei Grigorie,  Mihai Ulinici/ vicepreședinte, Grigore Drăgan – scriitor, Victor Rusu – exprimar – veterani, sau a oaspeților Leon Strugar și Ioan Seni,  discuții care s-au încheiat cu depuneri de flori la statuia lui Ferdinand I Întregitorul. Încă două statui – a lui Mihai Eminescu și Ștefan cel Mare dovedesc dragostea nisporenilor pentru cultura și istoria lor națională. La Centrul Cultural din Nisporeni am asistat la un program artistic cu totul special. Am fost întâmpinați cu o sală arhiplină de localnici îmbrăcați în costume populare specifice, cânta maiestos o fanfară profesionistă, era o atmosferă de mare sărbătoare. În scenă își fac apariția Ansamblul folcloric „Dacii” care anunță cu tulnice un Program de mare sărbătoare, iar prezentatoarea exclamă: „Aceeași limbă o vorbim,/ Istoria ne e comună./ Frați pe veci noi o să fim/ Și peste granițe-mpreună.// La microfon, scriitorul Grigore Drăgan prezintă Declarația de Unire a Basarabiei la România din 27 martie 1918. Sala trăiește emoții înălțătoare de admirație și recunoștință pentru înaintași. Trec pe la microfon cu mesaje înălțătoare, bine documentate istoric, D-na Rodica Beschieru – vicepreședinte al Consiliului raional, D-l primar al orașului - Dan Neghel, D-l Traian Șorecău – secretar al Consiliului Local Sângeorz Băi, D-l Leon Strugar – fondator al Ginții Latine rediviva, prof. Ioan Seni – președinte de onoare al Desp. ASTRA Năsăud, D-na Ana Zlotea - prof. de istorie la Gimnaziul „Mihai Eminescu”, care conchidea: „Ne desparte o apă, dar ne unește o limbă ce o vorbim, ne unește istoria, cântecul și dragostea frățească”. Pe scenă evoluau pe rând, sub controlul D-nei Claudia Negură - vioară, Gh. Brumaru – acordeon și Simion Negură – contrabas, cu cele mai frumoase versuri și cântece de suflet, ansamblurile: „Dacii” – compus din bătrâni și copii, „Doina codrilor” – ansamblu de cântece și dansuri populare specifice, „Armonia” – cu tineri specialiști și titrați în muzică tânără, „Dor  nisporenean” – cu talente autentice, „Moștenitorii” – cu mesaje sincere, frățești: „Hai, români trăiți ca frații/ Că ne străjuiesc Carpații…” sau „Frunză verde-a bobului/ Jos pe Valea Prutului/ Frumos cântă fetele/ De răsună văile”//, un program care s-a încheiat cu o maiestoasă Horă a Unirii în care s-au prins cu toții: gazde și oaspeți, cei de pe scenă și toți cei din sală.  Uluitor… Mă fac tot mai atent versurile rostite pe scenă: „E timpul frate, să pornim/ Țara să ne-o întregim./ Din munții noștri pân la mare/ S-avem o Românie Mare.// Nu renunțați la libertate,/ Uniți-vă frate cu frate,/ Căci în unire și frăție/ Un neam trăiește-o veșnicie.// Aflam ulterior că astfel de mesaje li s-au adresat și celor din Maieru înfrățiți cu Miclăușeni, sau cei din Feldru înfrățiți cu Lozova…

După masa de prânz a fost vizitat Cimitirul de la Vărzărești, care găzduiește sute de oseminte ale eroilor căzuți în anul 1941 în luptele cu inamicul rus, cimitir finanțat de Asociația Națională Cultul Eroilor București prin efortul organizatoric al D-lui Leon Strugar, care s-a întrebuințat serios pentru asigurarea finanțării și organizării cimitirelor de la Vărzărești și Miclăușeni, pentru dotarea lor cu cruci și troițe corespunzătoare, cu înscrisuri adecvate. În apropiere a fost vizitată Mănăstirea de la Vărzărești, datată de pe vremea lui Alexandru cel Bun și bine gospodărită de Maica Stareț Siloana. Am vizitat și Școala profesională Viticolă care pregătește personal calificat pentru întreg sectorul viticol din republică. O cină cu discuții ample despre viitorul nostru comun s-a derulat la restaurantul „Salut”, unde ne-am convins cu toții cât de importante sunt proiectele aducătoare de beneficii și cât de importantă este vorba cea înțeleaptă și bine socotită.

A doua zi, 28 III 2025 eram primiți în biroul președintelui raional – D-l Ion Diavor, absolvent de studii superioare, fiind însoțit de mai mulți primari, și care ne-a relatat situația din raion, bucurându-se de relațiile pe care le au membrii Ginții Latine din Nisporeni cu omologii lor de peste Carpați. Cu aceeași căldură am fost primiți în sala festivă a Consiliului raional unde s-a semnat Acordul de colaborare a Ginții Latine Nisporeni – președinte Vitalie Lazăr, antreprenor de succes în Republică, cu Societatea Culturală Despărțământul Năsăud ASTRA – președinte col. r Ioan Boțan, cu Organizația „Forța veteranilor de război pentru Neam și Țară” – președinte Vladimir Buga, cu Asociația Deportaților din Nisporeni – președinte medicul Ludmila Arteni. Acordul promovează opera de renaștere națională a românilor de pretutindeni, menținerea solidarității tuturor românilor în baza culturii naționale, organizarea de acțiuni comune, precum proiecte educaționale ce vizează dezvoltarea patrimoniului cultural prin schimburi de experiență între școli, biserici, biblioteci, muzee, case memoriale, poeți, artiști plastici, scriitori, colecționari, artiști populari, sportivi etc, de regulă oameni tineri, ambițioși și bine intenționați. Acordul se încheie pe termen nelimitat și poate fi reziliat unilateral de către oricare parte. După semnare, fiecare președinte și-a anunțat bunele intenții și dorința ca acordul să fie de durată și concretizat prin cât mai multe împliniri, altfel spus – „Fapte, nu vorbe”. Semnatarii acordului au fost felicitați de reprezentanții Primăriei, ai Consiliului raional, de membrii celor două Ginți latine, de liderii ASTREI  Năsăud prezenți în sală. Gazdele au oferit un pahar de șampanie și cadouri pentru fiecare oaspete. Eram încântați…

Președintele Vitalie Lazăr și-a condus oaspeții la Miclăușeni – primar Rodica Butnar, unde a fost admirat al doilea Cimitir amenajat pentru Eroii basarabeni, mai mult, aflam cât este de ambițioasă primărița, prin proiectele pe care le inițiază… Ajungeam, în fine, la Cricova, cea mai mare cramă subterană, după Mileștii Mici, pe plan mondial. Am admirat tehnologia preparării vinului, a păstrării lui în condiții de maximă eficiență, piața de desfacere, colecțiile internaționale ale unor binecunoscute personalități, pățania lui Iuri Gagarin – cosmonaut rus care s-a pierdut o noapte pe străzile cramei… Deplasarea cu autotrenul prin toate galeriile ne-a prilejuit ocazia să admirăm muzeul cramei, capela cramei, sălile de protocol și magazinul de desfacere… A fost minunat, mai ales să știi că te afli la 100 de metri sub pământul de deasupra ta! Să știi că pentru a o vedea în întregime, ai nevoie să parcuri circa 120 km…

Nu puteam reveni la Nisporeni fără a trece pe la Chișinău unde delegația ASTREI Năsăud era așteptată de liderii Societății Limba Noastră cea Română, care-și serba cei 35 de ani de existență. Președinta Valentina Butnaru a cunoscut noii lideri ai ASTREI Năsăud: președinte Ioan Boțan, vicepreședintă Ioana Lăpușneanu și secretar Ovidiu Maghiar pe delegații Ginții Latine din Nisporeni – președinte Vitalie Lazăr și prof. inspector școlar Ion Bouroș. Prof. Ioan Seni a etalat principalele activități pe care le-a reușit în cei 30 de ani cât a fost președinte (1990-2020), oferind cărțile editate cu aceste împliniri despre ASTRA Năsăud. Președinta Valentina Butnaru a etalat reușitele Societății LNCR pe care o conduce de 35 de ani, evidențiind schimbul de experiență benefic cu Asociațiunea ASTRA, inclusiv cu Desp. ASTRA Năsăud. Oferă fiecărui oaspete o diplomă aniversară. Mi-a făcut mare plăcere să-l ascult pe fiecare oaspete al D-nei Valentina Butnaru apreciind reușitele celor două societăți – ASTRA și LNCR, oferind garanții pentru continuitate. Masa de la localul „Taifasuri”a fost supraîncărcată de bunătăți și arome basarabene, peste care am audiat cu deosebită plăcere și discursul scriitorului Val Butnaru, un discurs realist, bogat nuanțat cu adevărurile lumii de azi. Surpriza serii a fost grupul muzical – vioară, nai, țambal și acordeon, care ne-a răsfățat cu muzică lăutărească veche și repertoriu ardelenesc. O seară de vis, o seară de neuitat...

Ajunși la Nisporeni, atât noi, cât și gazdele noastre ne-am pregătit pentru momentul bilanțului și al plecării spre casă. Dimineață mai primeam încă o tură de cadouri, iar președintele Vitalie și „bătrânii” Ginții ne-au condus până pe colina salcâmilor, unde s-a săvârșit și ritualul „Paharul de la botul calului”. Aveau sentimentul unei victorii de care ne bucuram și noi. Delegația noastră aduce calde mulțumiri valorosului președinte Vitalie Lazăr și celor care l-au însoțit: Vasile Arteni – președinte de onoare al Ginții, fost primar al orașului, Mihai Ulinici – vicepreședinte, Vladimir Buga, Grigore Maftei, Ion Bouroș, Ludmila Arteni. Apoi, ne-am angajat la drum. Ambii șoferi – Leon Strugar și Ovidiu Maghiar conduc foarte bine. Admirăm țările din dreapta și stânga Prutului. Impresionează marile proprietăți cultivate cu viță de vie, pomi fructiferi sau culturi de toamnă ori de primăvară. Sunt de plâns micile proprietăți care tânjesc după forță de muncă. De admirat sunt eolienele și panourile greu de numărat, care produc curent electric… A fost o activitate bogată, un schimb de experiență din care se poate învăța mult… Este tot mai evident că „Succesul vine doar de la cei care nu se opresc” (Robert de Niro).

Prof. Ioan Seni,

Președinte de onoare ASTRA Năsăud.