Tot mai aproape de un parteneriat între Primăriile Năsăud și Nisporeni, R. Moldova

          Zilele de 1-3 mai 2025 au rămas cu o rezonanță specială pentru orașul Năsăud, căci primarul Dorin Vlașin și viceprimarul Marius Bodea aveau oaspeți deosebiți din Republica Moldova: deputatul Vasile Portevzchi, președintele raionului Nisporeni – Ion Diavor, primarul orașului Nisporeni – Dan Negel, primarul orașului Vărzărești – Gheorghe Agheorghiesei, președintele Ginții Latine Nisporeni – Vitalie Lazăr, președintele de onoare al acestei ginți și primul primar al orașului Nisporeni – Vasile Arteni, vicepreședinții Ginții – scriitor Grigore Drăgan și Mihai Ulinici. Grupul a sosit în ziua de 1 mai, după masa și a fost primit în curtea Muzeului Grăniceresc, cu pâine și sare și cu multă căldură, de către astriștii năsăudeni - președintele Desp. ASTRA Năsăud – col. r. Ioan Boțan, vicepreședinta Ioana Lăpușneanu, secretarul Ovidiu Maghiar și președintele de onoare Ioan Seni, la care s-a alăturat și fondatorul Ginții Latine din Sângeorz Băi, cu care nisporenii se cunosc de peste 30 de ani – D-l Leon Strugar, redactor TV Sângeorz. Grupul de oaspeți a fost cazat la pensiunea „Domnica”, prin grija primarului din Rebrișoara – ing. dr. Ștefan Cârcu. Seara, grupul a luat cina „La Han”, deplasarea fiind asigurată de primarul din Parva – D-l Ioan Strugari, care a asigurat pentru toată perioada, un microbuz pentru deplasările grupului, la Casele Memoriale Coșbuc și Rebreanu, la Mănăstirea Salva, la Parva, la Sângeorz-Băi…

            A doua zi, în 2 mai, deși era zi liberă, primarul Dorin Vlașin, viceprimarul Marius Bodea și secretara Lenuța Dâmbu au primit cu multă căldură grupul de oaspeți, împărtășindu-și timp de peste două ore, aspecte din buna gospodărire a comunităților pe care le conduc. A fost un schimb de experiență mai mult decât util, reieșind și de o parte și de alta, strădania aleșilor de a asigura comunitatea cu condiții de confort tot mai avansate: ordine, curățenie, spații verzi, străzi asfaltate, transport ieftin, școli dotate la înalt nivel, interes sporit pentru ocrotirea sănătății ș.m.m.a., cele mai multe fiind asigurate prin atragerea de fonduri europene. S-au făcut schimburi de cadouri, iar primarul Dorin Vlașin a promis pentru acest an, o vizită peste Prut și semnarea parteneriatului cu orașul Nisporeni… Doamne ajută. Ginta Latină din Nisporeni și ASTRA Năsăud au un astfel de parteneriat, semnat încă din martie a.c. și care funcționează cu mult aplomb și optimism.

            După întâlnirea de la Primăria orașului Năsăud, oaspeții din Nisporeni au ajuns la Muzeul memorial „George Coșbuc”, unde custodele Dorel Aurelian Someșan i-a delectat cu cele mai frumoase momente din viața poetului, recitându-le versuri din aproape fiecare volum publicat. Bătrânul Vasile Arteni a primit mai multe volume pentru nepoții săi, pe care și-i dorește mari recitatori din poetul George Coșbuc. Oprirea următoare a fost la Casa Costumului Popular de la Salva – patron dr. Virginia Linul, unde oaspeții s-au minunat de patrimoniul expus, s-au fotografiat cu podoabele expuse (clopul cu păun) și sunt dispuși la o comandă de costume populare pentru ansamblul de cântece și dansuri din Nisporeni. Primarul Gh. Agheorghiesei din Vărzărești care și-a finalizat studiile superioare la Oradea, afla că tot acolo, patroana Virginia Linul și-a luat doctoratul. La Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii”, respectiv „Sfinții Martiri Năsăudeni” oaspeții au fost așteptați de pr. arhimandrit Irimia Dimitrie care le-a prezentat pe larg istoria acestui locaș de cult, insistând pe drama celor patru martiri – Atanasie din Bichigiu, Grigore din Zagra, Vasile din Telciu și Vasile din Mocod. Părintele Irimia are harul și darul vorbirii, fiind un bun cunoscător al istoriei ținutului năsăudean. Tot de la Domnia Sa aflam că Ștefan cel Mare, în războaiele cu turcii, otrăvea fântânile, punându-se întrebarea firească – cum se salvau moldovenii, dacă apa era otrăvită? Ei foloseau vinul ! O rețetă folosită intens și astăzi… Retragerea din mănăstire s-a făcut pe dangătul viguros al clopotelor, care uimesc prin armonia glasurilor pe toți pelerinii sau turiștii care vizitează mănăstirea. După masa de prânz grupul a fost primit la Muzeul Grăniceresc de către neîntrecutul ghid Dan Prahase care a prezentat cu mult zel și cu multe amănunte picante, întreaga istorie a ținutului năsăudean, bun prilej pentru oaspeți să înțeleagă și virtuțile de astăzi ale năsăudenilor. La Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” le-a vorbit în amfiteatrul „George Coșbuc”, cu multă vervă și bine documentat, custodele Valer Ilovan. Multe amănunte au aflat oaspeții vizitând cele trei săli ale Casei memoriale și standul de carte pus de custode la îndemâna vizitatorilor. La sediul ASTREI a fost văzută Galeria academicienilor năsăudeni iar explicațiile le-a oferit profesorul Ioan Seni, care le-a prezentat amănunte din viața fiecărui academician și mai ales aportul acestora la dezvoltarea culturii năsăudene și naționale, inclusiv susținerea activităților ASTREI, despre care academicianul Nicolae Drăganu spunea: „ASTRA este poarta prin care Academia coboară la nivelul maselor iar acestea se ridică spre adevărata cultură”. În cadoul primit de fiecare dintre oaspeți a fost atașat și volumul Academicienii năsăudeni a prof. Ioan Seni, editat în anul 2016. Seara, de la orele 18, deputatul Vasile Portevschi, președintele raionului Nisporeni Ion Diavor și primarii Dan Negel și Gh. Agheorghiesei au avut interviuri pe TV Sângeorz, dar a doua zi dimineața, în 3 mai, au văzut și ei Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”. Apoi, întregul grup a străbătut la pas centru orașului Năsăud, unde prof. Ioan Seni și președintele ASTREI Ioan Boțan le-au oferit informații despre busturile Vasile Nașcu de la Muzeu, Miron Cristea de la Biserica nr. 2, bustul George Coșbuc de la Colegiul Național care-i poartă numele, Alexandru Bohățel de lângă Biserica din Centru, Veronica Micle, Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu, Adrian Păunescu – de lângă Casa de Cultură, și bustul lui Avram Iancu din parcul 2 al orașului. S-au dat explicațiile cuvenite despre insemnele  crucea verticală și semiluna orizontală, de sub antablamentul clădirii (fosta Bancă „Mercur”) de lângă Primărie și care aduc aminte despre ajutoarele trimise de năsăudeni în războiul de independență (1977), când Transilvania era sub regim austro-ungar (1867-1918), despre victoria creștinilor împotriva turcilor la Plevna, iar numele redutelor Grivița și Rahova au fost date unei străzi și unui hotel din orașul Năsăud. Explicațiile s-au dat lângă intrarea în Primărie de pe strada Griviței, locație în care a funcționat primul sediu al ASTREI Rediviva Năsăud, între anii 1995-2009, iar din 2016 sediul adăpostește Galeria academicienilor năsăudeni în Casa de Cultură „Liviu Rebreanu”. La ora 12 oaspeții soseau în comuna Parva – primar D-l Ioan Strugari care i-a primit cu eleganță în pensiunea sa „Ana”, unde îi aștepta și profesorul Mircea Daroși – fost director de școală în comună mai mulți zeci de ani și soția sa – Rodica, învățătoarea primarului. Profesorul Daroși a scris Monografia Parvei, oferindu-le oaspeților, alături de primar, tot mai multe amănunte din evoluția comunității, mai ales din perioada celor 4 mandate ale primarului Ioan Strugari, când comuna a renăscut ca un Făt Frumos. Primarul Ioan Strugari – absolvent de studii superioare în drept și cu masterat în administrație, a înțeles că fără fonduri europene nu-și poate duce la îndeplinire ideile și proiectele favorabile comunității pe care vrea s-o servească. Așa că milioanele de euro atrase prin proiecte le-a pus în totalitate în slujba locuitorilor din Parva și în scurt timp, rețeaua de străzi din comună a fost asfaltată în întregime, ba mai mult, există versanții „Locurele” asfaltați până în Vârful Măgurii (1400 m), încât gipurile circulă astăzi cu mare lejeritate pe toate aceste „cărări de munte”, unde altă dată, doar turmele de oi și caii se puteau mișca în voie. Din Vârful Măgurii oaspeții au descoperit la poalele muntelui, orașul Sângeorz-Băi, iar ceva mai spre Est – localitatea Maieru; au privit atenți spre culmile Călimanilor, dar și spre crestele Munților Rodnei sau ai Maramureșului. Mai mult, primarul Strugari – un bun cunoscător al plaiurilor, ne-a arătat drumul tătarilor și locul unei drame cu localnicii, dar și drumul pe care-l străbătea poetul Coșbuc când venea din Sângeorz Băi la nepoții săi din Parva. Platoul „Comarnici” vrea să-l transforme în sat de vacanță, așa cum europenii admiră azi satele de vacanță din munții Elveției. În premieră, dacă primarului Strugari îi reușește ideea, România, județul Bistrița-Năsăud vor avea primul sat de vacanță în munți… Un alt loc pe care l-au admirat mult oaspeții a fost microhidrocentrala zidită de firme din Bistrița și dotată cu echipamente din Austria. La funcționare va aduce comunei Parva profituri de 25 000 euro anual, va proteja vatra satului de inundații și va asigura confortul de iluminat public pentru întreaga comună. Pentru peștii care circulă din aval în amonte s-au construit scări pe care circulă apa și care facilitează circulația peștilor. În amonte de microhidrocentrală, primarul a dispus construirea unui parc pentru copii și puntea de trecere spre acest parc, dotat cu numeroase locuri de joacă și aparate care-ți încearcă emoțiile, curajul și starea de spirit. Oaspeții au fost deosebit de atenți la toate realitățile oferite de primarul din Parva, mulțumindu-i pentru evidentele reușite. Cu fonduri europene investite, pot reuși și primarii de peste Prut să-și impresioneze comunitățile pe care le conduc…

            Cina oficială cu distinșii oaspeți, dedicată încheierii schimbului de experiență din cele trei zile, a avut loc la Casa de vacanță a redactorului TV Sângeorz – Leon Strugar, unde atât gazdele cât și oaspeții și-au clarificat multe dintre problemele acestei vizite. Masa ardelenească cu bunătăți din cele mai aburinde și aromate, pregătită special de către D-na Ioana Strugar – soția D-lui Leon Strugar, susținută și de năsăudeanca Ioana Lăpușneanu, a fost binecuvântată de părintele Alexandru Buia și a fost onorată atât de primarul din Sângeorz Băi – ing. Cătălin Bota, cât și de primarul din Parva – jr. Ioan Strugari. Ambianța bucuriei a fost întreținută cu folclor năsăudean de către prof. de muzică Alexandru D-tru și soția sa, prof. Ana Maria D-tru. Surpriza plăcută a fost însă repertoriul bogat oferit la vioară de către distinsul și talentatul Leon Strugar, care, atunci când vorbea, aducea elogii Gintei Latine și partenerilor ei, iar când cânta la vioară, aborda un repertoriu selectat din creația lui Ciprian Porumbescu, atât de bine cunoscut de-o parte și de alta a Prutului. Plăcut și surprinzător – fiul, prof. de educație fizică – Leon Stelian Strugar își felicita părinții – pe Leon și Ioana Strugar, pentru activitatea lor de 30 de ani în societatea culturală Ginta Latină, prin care cei doi părinți au împliniri și reușite atât dincolo, cât și dincoace de Prut. Sunt foarte puțini părinți cu astfel de reușite… Discuțiile s-au prelungit până târziu, spre toiul nopții, fiind atenți la ceea ce abordau atât oaspeții, cât și gazdele, de care ne despărțeam cu bucuria reușitei. La Rebrișoara mai strângeam o dată mâna oaspeților de peste Prut, care se retrăgeau la odihnă pentru a se putea retrage dimineața devreme spre casă, iar noi, membrii ASTREI Ioan Boțan, Ioana Lăpușneanu, Ovidiu Maghiar și Ioan Seni, care i-am însoțit pe oaspeți în fiecare clipă în acest schimb de experiență, reveneam fiecare la domiciliul nostru cu inima împăcată că parteneriatul cu Ginta Latină din Nisporeni funcționează și poate consemna rezultate remarcabile.