GRIGORE MARŢIAN - PAGINI NĂSĂUDENE DIN PRESA VREMII

Cu domnul Grigore Marţian am dat faţă în faţă doar o singură dată când la RĂSUNETUL s-au decernat premiile la concursul OM BUN, OM RĂU ( 2002), organizat de ziar prin persoana domnului Adrian Mănarcă, directorul de atunci al ziarului şi preşedinte, ziariştii Melania Cuc şi A. C. Miloş, membri ai comisiei, precum şi un tânăr secretar.

                      Am dat faţă pentru că amândoi am fost premiaţi la secţia PROZĂ  SCURTĂ, dar pe urmă ne-am întors fiecare la casa şi la locul său de muncă. Dar d-l Grigore Marţian fiind un bun colaborator la RĂSUNETUL, i-am citit adesea articolele pline de dragoste pentru locurile natale şi oamenii lor, respectiv Năsăudul şi Valea Someşului, admirându-i arta expunerii clare şi expresive, cu idei pline de înţelepciune şi pertinente, dar niciodată excesive sau dezechilibrate, optând întotdeauna pentru adevăr.

                      Azi, regret că am în faţă doar volumul, intitulat PAGINI  NĂSĂUDENE DIN PRESA VREMII, fiind (după cum ne spune în prefaţă scriitorul Dinu Virgil) a treia carte de autor şi a doua apărută postum –zic eu, regret, fiindcă autorul a trecut în cele veşnice în aprilie 2014. Volumul s-a scos la Editura NAPOCA STAR – Cluj, 2018, datorită grijii „familiilor Marţian din Năsăud/ Luşca şi Cluj – Napoca”, avînd pe pagina 4 un citat scris de Vasile Petri, care sună aşa: „ Şcoala să fie (dascălului) împărăţia sa pe acest pământ, aicisă se simtă el mai acasă, mai mulţumit, bunăstarea şi prosperitatea ei să fie gândul lui de toate zilele”.

                      Autorul volumului, prof. Grigore Marţian, fiind un activ colaborator al cotidianului RĂSUNETUL, dar şi a unor reviste/ ziare din ţară, dovedeşte multă consideraţie faţă de oamenii şcolii, foştii săi profesori descinzând din ţinutul Năsăudului, care cu deosebită grijă şi pricepere au format generaţii de tineri, în spiritul dragostei de ţară, al dragostei de muncă, al responsabilităţii sociale, transmiţând tot ce era mai bun din priceperea, cultura şi caracterul lor elevilor, după principiul aforismului citat de D-l Dinu Virgil în prefaţă – autor fiind „titanul Nicolae Iorga”: „Dascăl să fie cel care simte că are ceva de spus şi crede că mai are ceva de învăţat!” (pag 5).

 Volumul, cuprinzând 127 de articole ordonate în opt capitole se deschide cu” Marea Unire de la 1 decembrie 1918 – Centenar” , dovadă a celor mai puternice simţăminte care-l stăpâneau pe autor.

                    „ O grijă deosebită purtând şcolilor năsăudene a militat pentru progresul celor cu profil pedagogic” (pag 5), cele 20 de articole cuprinse în Capitolul „ Şcoala şi slujitorii săi”, iar în capitolul „Evocări” (34 articole) figurile de dascăli fiind subiecte adesea de elogiat.

                     Capitolul „Recenzii şi prezentări de cărţi”(15 articole) ne pune la curent cu noile apariţii editoriale, un bun prilej pentru cititor de informare şi de îmbogăţire a culturii generale.

                    „Viaţa social politică” (31 articole) este un capitol care trebuieşte citit cu mare atenţie, pentru că ne arată părţi bune şi părţi rele ale diferitelor regimuri politice din realitatea noastră trecută şi prezentă. Putem observa că mai ales deplânge soarta ţăranului român, care după ce a fost silit să îşi ducă toate bunurile la „colectivă”, după 89, acestea au fost luate „cu japca” de unii neoameni, iar pământul restituit nu mai putea fi lucrat de bătrânii rămaşi fără utilaje agricole şi vite. Bătrânii sunt neputincioşi iar tinerii pribegesc făcând munci grele, uneori înjositoare prin străinătate, şi pensiile foştilor colectivişti sunt sub puterea de întreţinere a bătrânilor.

                        Un număr de frumoase portrete ale românilor vrednici găsim în capitolul cu acelaşi nume, din care aş remarca articolul „Români de mare demnitate la muncă în străinătate”, care are ca motto un citat din scrierile poetului Aurel Borgovan: ”Dar cei ce au plecat pe-afară / Nu-şi fac poporul de ocară”, iar întext ni se spune: „ Nici medicii, nici asistentele medicale nu ne-au făcut de ocară peste hotare ci, dimpotrivă, au fost şi sunt apreciaţi şi respectaţi.”...

                         Volumul se încheie cu „Addenda” şi „De-ale nepoţilor”, articole publicate despre câţiva elevi merituoşi.

                         Volumul PAGINI NĂSĂUDENE ÎN PRESA VREMII este o carte dens scrisă,  cuprinzând numeroase articole cu teme foarte variate, toate vorbind despre viaţa de ieri şi de azi a ţării, a oamenilor, cu precădere a năsăudenilor. Strădania de a evidenţia bune şi rele este doar un prilej de a conştientiza anumite foruri sau persoane în vederea îndreptării relelor din societate. În acest sens, prin activitatea extraşcolară , prof. Grigore Marţian rămâne tot un educator.

                          Remarcăm grija familiilor Marţian din Năsăud/Luşca şi Cluj de a i se publica în volume postume, rezultatul muncii de ziarist în slujba patriei – încă o dovadă de apreciere a calităţilor profesorului Grigore Marţian.