La noi

Iar se agită nămolul de pe Dâmboviţa

Se cunoaşte parabola biblică cu nebunul care aruncă o piatră în apă şi 10 oameni normali sar după ea. Aşa este cu articolul ”Psihologia Imnului Naţional”, publicat recent de Andrei Pleşu în ”Dilema veche”. Textul e reluat imediat în ”Adevărul” şi problema e dezbătută în patru pagini ale acestui cotidian, sub genericul iresponsabil ”Deşteaptă-te, române, şi schimbă imnul!” Băşcălie de dâmboviţean.

Fac o precizare: Nu-l consider dement pe Andrei Pleşu, dimpotrivă, îl socot perfect sănătos mintal – dar tocmai de aceea e trist şi suspect gestul său. Înşiră afirmaţii şi calificative aiuritoare pe seama imnului actual, a textului şi melodiei (şi o face pe tonul insului superdoct, căruia îi ies din gură numai porumbei de aur). Consideră melodia imnului un fel de bocet, îl supără prezenţa în text a cuvintelor ”moarte”, ”cruzi”, ”sclavi”, ”viclene uneltiri”, ”lupii-n stâne”. Textul ”Mizează – crede Pleşu – pe victimizare”,, lamentaţie plângăcioasă şi adversitate generală”. Mai mult, timpanul său sensibil reţine astfel: ” S-ar zice că e destinat să fie intonat nu la demne împrejurări festive, nu la momente de cumpănă ale unui popor de oameni întregi, ci în sala de reanimare, de post de maslu.” Recunoaşteţi că aruncarea imnului nostru în derizoriu frizează lipsa de bun simţ. Ş-apoi ce o fi însemnând, pentru maestru, ”oameni întregi”?

Când l-am cunoscut la Bistriţa (înainte de 1989) era suplu, balerin (şi la minte şi la trup), dar atrăgea atenţia şi prin pigmenţii epidermici de extracţie Ferentari. Oricum, nu dădea impresia că ar fi ”un gentilom de mahala” (vorba lui Nicolae Filimon).

Acum se pare că osânza îi abureşte ochelarii, încât percepţia realităţii şi prospectarea anilor ce vin alternează între hăis şi cea! Da, dar i se alătură, adică sar după piatră, câţiva trepăduşi gazetari şi scribi din domeniul istoriei, care scârţâie pe aceeaşi scripcă a lui Pleşu. În numărul următor al publicaţiei, are o intervenţie şi Ştefan Cazimir, care potoleşte însă mârâiala cârcotaşilor. Rezum: Domnilor, Imnul acesta e menţionat într-un articol al Constituţiei României, nu într-un almanah sexy, nu aveţi cum vă atinge de el, câtă vreme Constituţia e cea pe care o avem şi trebuie respectată.

Nu-mi face plăcere, însă nu pot să uit că de la războiul ultim până astăzi suntem la al cincilea imn naţional, (deci, într-un interval de 66 de ani), pe când francezii îşi păstrează ”Marseilleza” de 219 ani, sau ungurii îşi au acelaşi imn de la mijlocul secolului al XIX-lea; la fel şi nemţii. Măcar ruşii – după prăbuşirea imperiului sovietic au renunţat la textul imnului, dar au păstrat melodia lui.

Iar noi?...Hm!

Noi dovedim constanţă în a ne da cu stângu-n dreptul. Cu câţiva ani în urmă un moş notoriu şi cu mintea încă limpede, opina pe un canal tv., că 1 Decembrie nu ar fi potrivită ca Zi Naţională a României, fiindcă… e frig.

Pe malurile Dâmboviţei bucureştene, miticii nu au stare, se trezesc mereu supăraţi pe valorile istoriei şi culturii româneşti, încât mai dau cu mucii-n fasole (nu pot renunţa la sintagma aceasta, care poate părea ireverenţioasă, însă musteşte de expresivitate, de conotaţii). Iată campania de denigrare a lui Mihai Eminescu (găzduită de… ”Dilema”). Poetul era considerat un anacronic, epitetul de ”geniu” – desuet -, se considera a fi aşezat injust la înălţimea unde l-a situat posteritatea, se pedala pe boala lui, pe lipsa de discernământ politic, i se reproşa până şi faptul că era… păros pe corp, iar un cabotin răsplătit de Cotroceni cu şefia unei instituţii de cultură, îl numea nici mai mult, nici mai puţin ”poet de debara”.

E o tradiţie funestă la noi – încă de pe vremea cronicarului Miron Costin – să ne căsăpim mari personalităţi sau măcar să le împroşcăm cu noroi. Noroc că avem locuţiunea adverbială ”şi totuşi”… Valabilă atât pentru păguboasa atitudine mioritică, dar şi pentru geana de lumină a speranţei.

Apropo de imn: cum Andrei Pleşu este un fiu devotat Ferentarilor, îi propun să accepte, pentru sine şi pentru acoliţii lui, un imn particular de genul ”Halaripu acana!”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5