„Îmbrăcați-vă satul și orașul în tricolor”

Evenimentul tradițional „Zilele Andrei Șaguna”, ediția a XXI-a (24-30 iunie 2013), organizat în principal de Liga Cultural-Creștină „Andrei Șaguna” din Sf. Gheorghe, a început luni 24 iunie, la mânăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” din Valea Mare, județul Covasna, cu sfânta liturghie arhierească oficiată de Î.P.S. Ioan, Arhiepiscopul Covasnei și Harghitei.
În aceeași zi, două mari sărbători – Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii) și Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Sânzienele). Ultima constituie hramul sfintei mânăstiri din Valea Mare, hram cinstit în fiecare an de Î.P.S. Ioan, prin prezența Înaltpreasfinției Sale.
Slujba religioasă a început de dimineață. Încă de la prima oră, înainte de opt, spre dealul de unde privește falnic biserica mânăstirii, se îndreptau sute de credincioși. Fiecare ducea darul lui înaintea lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cântec. Așa, de exemplu, au adus darul lor un cor tocmai din Cernavodă, altul din Întorsura Buzăului, altul adus de primarul din comuna Barcani, altul, corul catedralei din Sf. Gheorghe. Au fost prezenți, cu tricolorul pe piept, primarii din zonă, dar și deputatul Horia Grama și senatorul român al județului Covasna, Marius Obreja. Toată această mulțime adunată la un loc în fața lui Dumnezeu a participat la sfânta slujbă arhierească împreună cu soborul preoților din mânăstire ori veniți special pentru prăznuirea hramului.
Cuvântul de învățătură al Î.P.S. Ioan a început prin referirea la frunzele de tei sfințite în ziua de Rusalii, simbolizând limbile de foc ce reprezintă Duhul Sfânt care s-a pogorât la Cincizecime. Î.P.S. Ioan, devenit tot mai cunoscut sub titulatura de Arhiepiscopul Munților, a prezentat amănunțit persoanele Sfintei Treimi, arătate cu totul deosebit nouă, folosind un limbaj metaforic în care caracteristicile religioase se împletesc cu trăsăturile popular-arhaice.
În finalul sfintei slujbe, Î.P.S. Ioan a uimit pe cei prezenți printr-o ... surpriză. Împrejurul locului unde s-a desfășurat sfânta slujbă, se aflau 350 de steaguri tricolore, strânse și rânduite frumos, fără ca inițial să fie văzute. Au fost binecuvântate de ierarh, prin stropire cu apă sfințită, după care Î.P.S. Ioan a spus credincioșilor că le-a adus pentru a le dărui „frățiilor lor”, „pentru că prea este batjocorită România astăzi. Și interesant că nu cei din afară ne batjocoresc, ci cei dinăuntru.” Î.P.S. Sa mărturisește că a cumpărat doi kilometri de tricolor, iar maicile de la Episcopie au reușit să coasă un prim set, pe care l-a adus la Valea Mare, pentru a-l oferi credincioșilor. Îi îndeamnă să pună drapelul primit la loc de cinste, în casă, apoi să-l pună afară de 1 Decembrie, ori la marile sărbători, ori când este hramul bisercii din localitatea lor, spunându-le „îmbrăcați-vă satul și orașul în tricolor și bucurați-vă cu toții în țara aceasta!”
Îndemnându-i indirect pe credincioși la fapte bune, bineplăcute lui Dumnezeu, Î.P.S. Ioan a mai avut o rugăminte, anume să ducă fiecare tricolorul nostru în Rai „să facem o Românie și în Împărația lui Dumnezeu. Și toți românii, de la o margine la alta a Raiului, să se adune în jurul drapelului cel sfânt, crucea lui Hristos și a noastră, și al nostru tricolor.”
Semnificativă este corelația realizată de Arhiereul Covasnei și Harghitei între steagul nostru cu trei culori și Sfânta Treime, „trei cste Treimea – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt – trei sunt marile provincii românești, Ardealul, Moldova și Țara Românească.” Astfel „țara noastră a fost întemeiată în numele Sfintei Treimi și să fie binecuvântată de Sfânta Treime până la sfârșitul veacurilor.” Acest drapel, a continuat Î.P.S. Ioan, „să fie floarea de busuioc pe care astăzi am pus-o la tronul Sfintei Treimi, ca să binecuvânteze, cu harul de Sus, tricolorul și țara noastră, pentru veșnicie.”
Privită de sus, curtea mânăstirii părea o pădure de oameni cu steaguri tricolore desfășurate în bătaia vântului.
Se poate o mai puternică și autentică trăire întru iubire de neam?