Josenii Bârgăului, comuna care îşi redescoperă valenţele turistice

În mandatele primarului Tudorel Ciotmonda, comuna Josenii Bârgăului s-a schimbat major, investiţiile şi fondurile europene, guvernamentale sau chiar de la bugetul judeţului neocolind localitatea. A fost în spiritul oamenilor locului să lase loc de «bună ziua», indiferent de orânduire.

     Extinderea reţelei de apă şi canalizare, prin programul I.S.P.A, modenizarea bazei sportive din satul Strâmba, infrastructura şcolară, Complexul medical sunt doar câteva dintre obiectivele indeplinite ale administraţiei locale. 

     Anul 2013 nu este unul uşor, din punct de vedere financiar, pentru autorităţile din Josenii Bârgăului. Asta nu înseamnă că investiţiile din fonduri europene sau din bugetul propriu au fost oprite, ba mai mult, este o probă de management pentru executivul local.

***   

     Când am discutat cu primarul Tudorel Ciotmonda, acesta era prins cu treaba pe Dealul Hodului până la Dajidu… «Lucrăm acum la un drum de acces în această zonă. Am pus un buldozer să deschidă accesul locuitorilor spre aceste terenuri agricole, declarate la APIA, iar apoi vom pune şi un strat de balast. Este un drum de vreo 2-3 kilometri, o investiţie de la bugetul local », ne-a dezvăluit primarul din Joseni.

     De la acest reper, a curs interviul despre « starea comunităţii », cu îndeplinirile şi problemele ei.

Rep: Sunt drumuri de hotar?    

T.C. : Da. Noi în această primăvară am lucrat şi la reprofilarea drumurilor de hotar din toate satele, de la Josenii Bârgăului,   Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului şi Strâmba. Am intervenit inclusiv pe drumul care asigură legătura între Strâmba şi Dumbrava (n.n. – comuna Livezile), chia ram depăşit puţin hotarul, spre să nu se supere primarul din Livezile.

     Că tot vorbim de drumuri, am încheiat lucrările de pietruire a drumurilor din Rusu Bârgăului, după cimitir.  

Rep. : Acestea sunt proiecte pe care le derulaţi din fonduri proprii. Dar pentru drumurile forestiere aţi accesat un proiect cu finanţare europeană.

T.C. : Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, submăsura 125 b -  « Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea
şi adaptarea silviculturii”, vom reuşi să realizăm drumul de contur de la Colibiţa. Procedura de achiziţii publice a fost finalizată, am semnat contractul cu SC Frasiunul SRL şi Epurom  SA, cea din urmă fiind firma care realizează documentaţia tehnică. Sperăm ca până în septembrie să fie finalizat proiectul tehnic, pentru a se începe şi execuţia lucrărilor. Este un proiect de circa 1,5 milioane lei, care înseamnă mult pentru zona turistică de la Colibiţa. Investiţia presupune inclusiv montarea unor parapeţi, pentru siguranţa rutieră, pe porţiunea care a ridicat probleme.

Rep: Dacă tot vorbim de turism, veţi construi şi un centru de informare turistică la Josenii Bârgăului?

T.C.: Noi am semnat contractul finanţat prin Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”.  Josenii Bârgăului este o comună care cu ce să se prezinte din acest punct de vedere. Deocamdată, documentaţia a fost trimisă spre aprobare la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Nord-Vest de la Satu Mare. După ce vom primi avizele necesare, vom demara procedura d elicitaţii. Centrul va fi construit în centrul comunei, pe terenul de lângă Complexul medical. Valoarea în sine a proiectului nu este mare, de circa 200.000 euro, dar este vorba despre o construcţie nouă pentru care primim bani europeni.

Rep : Ştiu că tot legat de turism aveţi în plan şi amenajarea unei zone de agrement la Strâmba.

T.C. : Este vorba despre un proiect depus la prin GAL Federaţia pentru Dezvoltarea Zonei Rurale  Bârgău-Călimani, în valoare de 60.000 euro, prin care ne dorim amenajarea unei zone de picnic şi agrement. Acolo vor fi spaţii pentru grătar, pentru joacă, grupuri sanitare etc.

     De altfel, multe persoane fizice au proiecte pentru pensiuni turistice în zonă. Dar oamenii se lovesc de o problemă majoră, lipsa reţelei de electricitate. De la Mănăstirea Strâma spre Ilva Mică, este nevoie de extinderea reţelei de energie electrică, dar această investiţie trebuie făcută de Electrica. La fel, pentru Strâmba se impune şi realizarea sistemului de alimentare cu apă şi a celui de canalizare. Noi nu avem posibilitatea să suţinem investiţii de o asemenea anvergură, probabil că vom fi prinşi în etapa a doua a Masteplanului de apă şi canalizare.

Locul „La Slatină” poate deveni Figa II

     Vreau să vă spun şi despre potenţialul inepuizabil, extraordinar pe care îl are comuna Josenii Bârgăului, şi anume resursa de apă sărată. Localnicii ştiu din moşi strămoşi de fântâna cu apă sărată din locaul numit la Slatină. Zona nu este departe de centrul de comună, avem drum de acces pietruit, în câteva minute ajungi acolo. Deocamdată noi am împrejmuit locaţia, pentru a nu intra animalele.  Primăria Josenii Bârgăului dispune de o suprafaţă de circa 35 ari, dar, în timp, am putea achiziţiona şi alte terenuri. Cu investiţii, am putea transforma locul într-o Figa II.

     Când am fost la Oca Şugatag am luat niştre probe de apă. Am luat mostre şi de la fântâna de care vă spuneam. Le-am dus la Sanepid pentru analize, iar apa sărată de la Joseni este la aceiaşi parametri ca cea de la Ocna Şugatag. De altfel, oamenii locului ştiu despre proprietăţile ei curative. Ţăranii nu au bani să cheltuiască prin staţiuni balneoclimaterice, iar apa de aici i-ar ajuta. Ei pot merge şi acum să ăşi ia cantităţi de apă sărată, mulţi o folosesc pentru diferite produse preparate din carenea de porc. Acolo stăm pe un munte de sare şi cu o investiţii, dar şi promovare, ar putea deveni o staţiune pe măsură.

Rep. : Pentru că ne aflăm în perioada vacanţelor, ce ne puteţi spune despre stadiul lucrărilor de igienizare la şcoli ?

T.C.  Primăria asigură fonduri, oameni şi logistică pentru lucrările d eigienizare de la şcolile d epe raza comunei. Normal că ne interesează condiţiile în care învaţă copiii noştri. La Strâmba, în fiecare an, nu primema autorizaţie de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică, pentru că nu aveam resursă proprie de apă potabilă. Vrem să rezolvăm şi acest lucru, astfel că vom fora în zonă pentru o fântână, iar ulterior vom  realiza reţeaua de apă.

     Investiţiile în infrastructura şcolară sunt însă ample, fie că vobim despre transport şcolar, săli de informatică – platforme AEL – calculatoare (şcolile din Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu Bârgăului şi Strâmba) etc.

Rep : Aţi finalizat lucrările la Căminul Cultural din Rusu Bârgăului?

T.C. :  Da, la Rusu Bârgăului putem spune că avem « un cămin european ». Modernizările de aici, cu o valoare de aproximativ 80.000 lei, suportate din bugetul local, au schimbat la faţă acest aşezământ. În prezent, se derulează lucrări ample şi la Căminul Cultural din Josenii Bârgăului. Vorbim inclusiv de o redimensionare, cu cabine pentru artişti, o altă intrare pe scenă ş.a.m.d. Pentu prima faz, sunt alocaţi 80.000 lei.

Rep : Normal, sunt şi probeleme care depăşesc bugetul comunei…

T.C. : Sunt anumite probleme pe care bugetul local nu le poate rezolva. În caziul nostru, vreau să vă dau numai un exemplu, podul care asigură legătura între Rusu Bârgăului şi satul Valea Poienii. Podul acesta, construit în 1996, ne pune probleme. Practic, stă să se dărâme. Noi nu vom fi în stare să-l reparăm cu bani proprii.      Avem studiu de fezabilitate, Am solicitat sprijin de la Consiliul Judeţean, nu am primit. E un pod pe un drum comunal.

     Albia s-a adâncit cu vreo trei metri, , pilonul a rămas în aer. Primăria Josenii Bârgăului a căutat soluţii să consolideze cumva construcţia. Din fericire, am găsit sprijinul necesar la Primăria Bistriţa şi la primarul Ovidiu Creţu. Am transportat toate betoanele care au fost sparte de la construcţia pasarelei, toate acele « deşeuri » le-am pus să sprijine pilonul. Este o soluţie temporară, dar în timp trebuie să se implice şi autorităţile judeţene pentru a salva acest pod.

Rep : Ar fi multe alte lucruri demne de povestit din Josenii Bârgăului, dar suntem constrânşi de timp. Vă felicităm şi vă urăm spor la muncă !

***

Primarul Tudorel Ciotmonda îl are alături în demersurile sale pe  viceprimarul Alin Teodor Trişcă, dar şi Consiliul Local al comunei, alcătuit din aleşii Dan Mistric, Dan-Vasile Şovrea, Elena Ciot-Monda, Doina Frumos, Ioan Parasca, Ioan Urs, Ioan-Dan Flore, Nicolae Vrîncean, Nicolae Păvălean, Maria Griga , Daniela Pop, Constantin Ciot, Ioan Sucilea, Daniel Sergiu.