Klaus Iohannis: România lucrului bine făcut în satul românesc

Satul românesc va renaște însă nu doar odată cu agricultura, pentru că satul trebuie să însemne și altceva, adică mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune şi iniţiativă, întreprinzători rurali capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele competitive pe care România le are în acest sector.

Este vitală transfomarea agriculturii româneşti într-un motor de creştere economică, prin crearea de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural și prin susținerea performanței și a veniturilor agricultorilor.

Pasul esențial care ar urni agricultura pe calea modernizării europene este rezolvarea durabilă a problemei proprietății. Performanța economică a agriculturii românești va crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciară. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT începe cu definirea și recunoașterea clară a proprietății, care să ofere oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare.

Pentru o agricultură performantă, lucrările de cadastru trebuie finalizate cu celeritate. În această privință, autoritățile locale trebuie să aibă un rol determinant, nu doar în a urgenta procedurile birocratice legate de reglementarea proprietății, ci și în implicarea pentru rezolvarea eficientă a litigiilor privind proprietatea. În același timp, politica agrară nu trebuie să interfereze cu piața funciară, ci să elimine excesul de reglementare și birocratizare. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă, în mod necesar, un cadru legislativ care să reglementeze piaţa funciară într-o formă coerentă, unitară și simplificată.

Odată cu rezolvarea contextului instituțional de reglementare și proprietate, atunci piața, cadrul competitiv și performanțele economice vor deveni factorii definitorii care vor optimiza raporturile dintre mica și marea exploatație agricolă. În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, mica exploatație agricolă trebuie să înceteze a mai fi doar mijloc informal de protecție socială, ci trebuie să genereze motivație economică și răsplată pe măsura performanțelor comerciale.

În viziunea mea, cred că se cuvine să ne concentrăm atenția asupra potențialului exploatațiilor familiale de tip comercial. Este indispensabilă crearea și dezvoltarea unei infrastructuri de piaţă moderne, în deplin acord cu modelul european, dar adaptată eficient la specificul gospodăriei ţărăneşti. Trebuie să folosim resursele din cercetare pentru crearea unor modele de funcţionare locală a pieţelor, având ca punct de pornire centrele de tranzacţionare existente. Astfel, vom putea configura un sistem naţional eficient, dinamic şi adaptat specificităţilor locale pentru colectarea şi depozitarea produselor din gospodăriile ţărăneşti.

Agricultura performantă în România necesită sisteme moderne de irigații. În această privință, este absolut necesară modernizarea infrastructurii de irigaţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020. Statul trebuie să sprijine, prin toate tipurile de instrumente – fiscale, legislative, financiare – atragerea de investiții majore în agricultură, căci competitivitatea agriculturii trebuie să se bazeze pe capitalizare și acces facil al agricultorilor la finanțare.

România poate deveni numărul 1 în UE în privința agriculturii ecologice. Piața europeană ne oferă largi oportunități, mai ales că produsele românești încep să fie recunoscute și premiate la diverse târguri europene. Avem însă nevoie să dezvoltăm susținut partea de procesare și comercializare, prin promovare continuă și inventivă. Agricultura ecologică și produsele tradiționale merită să devină veritabile mărci înregistrate ale performanțelor românești.

În perioada următoare, aferentă ciclului 2014-2020, agricultura trebuie să treacă la o etapa superioară în dezvoltarea ei, prin revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei alimentare, prin sporirea competitivității economice a exploatațiilor familiale de tip comercial, prin întărirea rolului organizațiilor profesionale și interprofesionale din sfera agro-alimentară, prin refacerea lanțului valoric al activității economice din domeniul agriculturii și industriei alimentare.

Satul românesc a fost întotdeauna un izvor de cultură şi civilizaţie, dar evoluțiile economice și lipsa unei consecvențe a priorităților nu i-au permis să ţină pasul cu ritmul modernizărilor actuale. În acest sens, investițiile în infrastructura rurală, de la cea școlară și până la utilitățile publice, vor trebui să fie primul semn clar de modernizare a satului românesc.

Biroul de presă ACL BN