La Ambasada României de la Atena

Atena, 2 octombrie 2008, zi de toamnă ateniană, foarte asemănătoare cu una de vară blândă din România.

Sub razele fierbinţi de soare priveam în urma noastră, încă fascinaţi, panorama de neuitat a Acropolei. Delicatele coloane din marmură de Pendeli ale Parthenonului se profilau mai mândre pe foarte clar albastrul cerului.

Este simbolul etern al spiritului şi geniului uman de pretutindeni.

Schimbând între noi impresii puternice, coborâm în grupuleţe intrând în Plaka, cartierul zeilor şi al artiştilor, de la poalele Acropolei, unde era parcat autocarul.

Este, din cele mai vechi timpuri, adevăratul centru comercial. La fiecare pas te întâmpină câte o prăvălie cu de toate pentru toţi. Aici găseşti o bogată gamă cu obiecte de artă, de artizanat, covoare, blănuri, goblenuri, bijuterii din aur şi argint. Expuse afară, poţi găsi tot timpul cărţi, pliante, ilustrate etc.

În Plaka, nu poate, bineînţeles, să lipsească bogăţia de baruri şi taverne, cluburi de noapte, cofetării şi unde nu te aştepţi, biserici şi tot felul de monumente istorice. În pieţe, un adevărat bâlci cu cele mai năstruşnice lucruri. Grupuleţele noastre s-au dispersat în toată Plaka.

Familia Săsărman, având cu ei pe fiul lor, elev în plină creştere, care dă semne evidente de foame, i-am însoţit pe o elegantă terasă luxuriantă, unde am servit o pizza fierbinte cu ciuperci.

Între timp, alte grupuleţe erau ocupate, cercetând tarabele arhipline cu suveniruri. Despre unele aş spune, cred, fără să greşesc că erau multe şi kitch-uri (printre ele), confraţii noştri pierdeau un timp foarte preţios. Şi era, cu siguranţă, când ne aflam într-un centru cultural cu o istorie atât de bogată.

Împreună cu membrii fam. Săsărman am ieşit din Plaka, în Piaţa Syntagma, din faţa Parlamentului (fostul palat regal).

Aici ne aflam chiar în inima Atenei moderne şi contemporane. Am admirat “Euzonii” în costumele lor pitoreşti, tradiţionalele ce-şi executau ceremonios paza la mormântul Soldatului Necunoscut. Ne-am reîntors în Plaka, trecând prin Poarta lui Adrian, pe lângă coloanele lui Zeus Olympianul.

La ora 16 plecam spre ambasadă pe aceleaşi străzi înguste.

Într-un adevărat parc, cu pomi citrici şi plante ornamentale, clădirea-palat pe faţada căreia flutura steagul tricolor românesc, ne asigură că ne aflăm în faţa ambasadei noastre.

Eram întâmpinaţi de către dl. diplomat George Tegu, preşedintele comunităţii române “Sfântul Ştefan cel Mare” şi de către d-na Maria Buzilă, vicepreşedinta comunităţii. Domniile lor erau cei care ne-au facilitat acţiunea noastră culturală la ambasadă.

Am fost conduşi cu amabilitate într-un salon spaţios şi elegant, excelent luminat, cu urările de bun-venit!

De pe locurile noastre am fost prezentaţi publicului, scriitorii: prof.dr. Dorel Cosma, director Centrul Cultural Municipal Bistriţa – şeful delegaţiei, prof. Elena Câmpan – preşedinte al Societăţii Scriitorilor Bistriţeni, Nazarica şi Dumitru Munteanu, Aurel Borgovan, Marinela Toxin, Victor Ştir, Suzana Deac, Vasile Filip, David Dorian, Traian Parva Săsărman. La început dl. George Tegu, care studiase din ajun, toată antologia româno-greacă, ne-a felicitat pentru proiectul cultural şi eforturile noastre comune pentru promovarea culturii scrise în Europa, care merită din plin toate laudele.

Propune şi pentru viitor continuarea acestei iniţiative.

După lecturarea textelor în mod personal, scriitorii s-au bucurat de ropotele de aplauze.

Partea a doua a programului cultural: Dansuri şi cântece populare prezentate de membrii ansamblului “Cununa de pe Someş”, maistru coregraf Teodor Puşcaş, acompaniaţi de orchestra condusă de d-na Elvira Botoş.

Suita de dansuri şi cântecele populare au încântat un numeros public până la lacrimi.

La Ambasada României de la Atena se încheia cu succes o mare sărbătoare a tuturor românilor.