La Bistriţa: aromă de fructe “pombisiene”

Am păşit în lumea mirifică a pomilor fructiferi din arealul fermei bistriţene “Pombis”. Pentru oricine, întâlnirea cu fructele şi bogăţiile acestei toamne este o revelaţie. O revelaţie izvorâtă dintr-o muncă începută în prima zi a anului şi încheiată la sfârşitul acestuia. În fermă, nici n-ai cu cine sta de vorbă acum. Doar aroma merelor şi a prunelor te îmbie să te apropii. În orele amiezii, când gustarea caldă le este oferită culegătorilor, mai găseşti câte un interlocutor. Oamenii îşi văd liniştiţi de ale lor.

Ne aflăm în una din fermele firmei, cea de la Ciceu Mihăieşti, acolo unde niciodată toamna nu fu mai frumoasă şi mai bogată, am spune noi. Inginerul Onigaş, mai marele societăţii comerciale, este peste tot. Răspunde la telefon, se “plimbă” dintr-un loc în altul, acolo unde şi oamenii sunt la cules de prune, verifică celulele frigorifice, dirijează remorcile sosite la descărcat, asistă la sortarea fructelor, discută cu beneficiarii externi. Ce mai, este în plină campanie şi trebuie să fie peste tot, iar împreună cu colaboratori, ingineri cu experienţă în ale pomiculturii, sunt tot timpul “în priză”.

Ferma are în cultură 33 hectare de prun, din care 15 hectare plantaţie tânără şi 170 hectare cu măr, din care 43 hectare livadă intensivă şi 5 hectare superintensivă. La Ciceu Mihăieşti, la Dipşa ori la Ghinda, aceeaşi forfotă a toamnei, e toamna culesului, a depozitării fructelor şi a livrării acestora către numeroşii beneficiari. Recoltatul se derulează într-un flux continuu, conform unui grafic temeinic întocmit. Beneficiarii externi, şi nu numai, trebuie respectaţi. Munca este organizată aidoma unei stupine. Fiecare îşi are rostul şi rolul lui. La sortat, bunăoară, există nu mai puţin de patru filtre, aşa că, prunele, spre exemplu, nu ajung la consumatori decât cele care întrunesc cerinţele şi exigenţele acestora.

Anul 2008 este un an cu producţii bune. Este urmarea unei tehnologii aplicate “ca la carte”, cu costuri de producţie foarte ridicate. Se investeşte mult în livezile de la “Pombis”, dar şi rezultatele sunt pe măsură. Tratamentele, peste 10 la număr, la unele soiuri făcându-se chiar 19 tratamente, se fac nu la întâmplare, ci conform avertizărilor specialiştilor. Se folosesc substanţele cele mai eficiente, care, ne spune directorul Onigaş, sunt şi cele mai scumpe. Erbicidarea, fertilizarea, sunt alte lucrări efectuate fără zgârcenie, nu sunt neglijate, ci sunt efectuate la timp. Specialiştii sunt convinşi că soiul productiv, respectarea tehnologiei pentru fiecare, asigură calitatea şi cantitatea fructelor.

Şi în acest an, sute de tone de prune au fost deja livrate partenerilor occidentali, urmând ca în curând merele din soiuri autohtone să urmeze aceeaşi cale.

La Ciceu Mihăieşti, noul pătrunde prin accesarea de programe şi proiecte. Nu este uşor, birocraţia încă îşi spune cuvântul, dar cei care au curaj, şi nu numai, se încumetă să treacă barierele, uneori nejustificate, ale acesteia. O hală de sortare a fructelor, celulele frigorifice, ridicate prin programe SAPARD, asigură păstrarea la temperatura optimă a roadelor toamnei. În fermele Societăţii Comerciale “Pombis” este o activitate continuă. Toamna a venit cu roade şi cu arome deosebite, aşa că cei de aici şi nu numai, se pot bucura de bogăţiile oferite ca urmare a muncii depuse.