La Ciceu Corabia, oştenii lui Petru Rareş mărşăluiesc pe un drum modernizat

          Ing. Valentin Mureşan, primarul occidentalei comune Ciceu Mihăieşti, este un pasionat şi un împătimit  al trecutului, al istoriei, în general. Poţi purta o discuţie şi ascultându-l  ai în faţă un profesor de istorie. De fapt, aici, în satele comunei Ciceu Mihăieşti, Ciceu Corabia şi Leleşti istoria e mereu prezentă. Cu cât te apropii de Cetatea lui Ştefan şi Petru, ai impresia că îi auzi pe domnitorii moldoveni adresându-se credincioşilor săi ostaşi: Cetatea nu-i a voastră, ci a urmaşilor, urmaşilor....

          Cetatea Ciceului, datată de pe la 1304, a devenit, în ultimii ani, un punct turistic de o mare importanţă şi atractivitate. Aici se refugiază, trecând prin Bistriţa, pe la 1538, Petru Rareş al Moldovei. Câţiva ani mai târziu, Dieta Transilvaniei hotărăşte demolarea ei, rămânând totuşi în picioare, iar urmele acesteia putând fi admirate şi astăzi. Aceasta şi datorită faptului că drumul de acces a fost modernizat, drumul comunal „simbolul” de pace dintre Regele Ungariei şi Ştefan cel Mare a fost reabilitat în totalitate, pentru care au fost alocaţi în jur de 200.000 euro. Spre Cetate, pe 1,4 km, se poate ajunge în condiţii mult mai bune. Zonă istorică şi deopotrivă turistică, aceasta este redată iubitorilor trecutului.

Primarul Valentin Mureşan este cel dintâi interesat şi preocupat ca acest areal să devină o atracţie turistică de primă mărime. Pentru aceasta, accesează fonduri şi proiecte necesare. „Poniţa” va deveni o atracţie deosebită, aici pe Limesul de Nord al Imperiului Roman.

Pe agenda primarului din Ciceu Mihăieşti sunt alte câteva proiecte ce vizează viaţa în ansamblu a comunităţii. Canalizarea şi staţia de epurare din Ciceu Mihăieşti, lucrare în valoare de 1,5 milioane lei, este o prioritate absolută. Cât de curând, vor începe lucrările. Totul este pregătit pentru aceasta. Satele Ciceu Corabia şi Leleşti se află în aşa-zisa zonă albă. Adică, aici nu există semnal şi, ca atare, internetul, spre exemplu, n-a pătruns în casele gospodarilor. Dar, iată că, prin fonduri europene, în valoare de 100.000 euro, un proiect ce va fi implementat, va permite înfiinţarea de bandă largă la Ciceu Corabia şi, implicit, prin aceasta, semnalul va putea fi recepţionat.

Prin satele de la poalele Cetăţii circulă multe legende legate de domnitorii moldoveni ai secolelor al XV-lea şi XVI-lea. Multe vorbesc despre comori ascunse în peşteri, şapte la număr, existente în zonă. Se spune că, într-una dintre ele, soţia lui Petru Rareş a ascuns o uriaşă comoară.

O comoară este şi Muzeul de etnografie amplasat într-un spaţiu adecvat, într-o clădire impunătoare. Aici pot fi admirate obiecte ce ţin de gospodăria ţăranului din zonă. O cameră veche, ţărănească, te poartă în trecutul satului. Apoi, pot fi văzute Sala lemnarului, Sala religioasă, un spaţiu dedicat vinului (pe când o sală a merelor?) sau aspecte ce ţin de prelucrarea cânepii. Într-un sat modern, aşezat pe o arteră naţională, poate fi vizitat un muzeu ţărănesc unde se păstrează, spre cinstea celor de aici, tradiţiile locului. De fapt, pe emblema comunei Ciceu Mihăieşti, două sunt elementele definitorii: turismul şi cultura.