La cina cea de taină a poeziei

Iar a strigat scriitorul Aurel Podaru adunarea. A suflat în batista e-mailului, ca să ne atenţioneze că se apropie o altă întâlnire a celor care roiesc pe orbita Clubului ,,Saeculum”.

Apoi s-a urcat şi pe covorul fermecat al unui afiş şi ne-a anunţat că în data de 13 decembrie 2011, ora 17, la Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” din Beclean, la adunarea ,,saeculiştilor” se va dezbate tema ,,Poezie şi sacru”, iar scriitorul clujean Horia Bădescu va încerca să salveze poezia îmbărbătându-i pe poeţi să continue să scrie versuri, fiindcă se prevede o invazie de cititori care vor cotropi volumele lor. Va ţine Horia Bădescu un fel de conferinţă, o predică poetică: ,,Poezia-limbă a sufletului şi a iniţierii”.

Dacă nu-şi va convinge auditoriul prin abordarea teoretică a temei, poetul Horia Bădescu va pune la dispoziţia celor de faţă recentul său volum de versuri ,,E toamnă nebun de frumoasă la Cluj”(,,Editura ,,Eikon”, Cluj-Napoca, 2011).

Neostoitul ,,şef de gară”, ,,cheferistul” Aurel Podaru ( bibliografie pentru aceste apelative: Aurel Podaru-,,La Beclean pe Someş cândva…Editura ,,Clubul Saeculum”, Beclean, 2004; ,,Gara Beclean pe Someş. Istorie şi cultură”, Editura ,,Limes”, Cluj-Napoca, 2008), a pregătit instrumentarul necesar pentru operaţia ,,pe cord deschis” a poeziei pe care a efectuat-o convingător poetul Horia Bădescu. Pacientul, poezia, la început trasă la faţă, palidă, îşi revenea pe măsură ce ,,medicul” convingea audienţa că literatura este ,,un mod de a ajuta omul să existe”, iar poezia înseamnă participare la ,,o chemare a Sensului în lume”, în aceste vremuri ,,sărace de viaţă profundă, de substanţă, de umanitate, de Sacru”.

Lecţia despre poezie şi sacru a fost bogată în argumente. Ascultam cu atenţie având în faţă o invizibilă pancartă pe care Friedrich Hőlderlin mai scrisese încă o dată : ,,La ce bun poeţii în vremuri de restrişte spirituală”.

Poetul Horia Bădescu se apropia de poezie când cu paşi blagieni, când cu paşii unui postmodernist, ne împărţea savuroase definiţii: poezia nu este altceva ,,decât o neostoită încercare, nu de a descifra taina lumii, ci de a ne face să o trăim”, poezia este ,,locul în care Fiinţa se aşează în absolutul valorii sale”, poezia e ,,un mod de a ne trăi umanitatea”, ea este ,,ecoul din adâncurile fiinţei”, ,,un răspuns pe care fiinţa omenească în umanitatea ei îl dă provocărilor existenţiale”, ,,ecoul marilor mişcări din adâncurile fiinţei” etc.

S-au căutat şi explicaţii pentru inapetenţa multora pentru poezie. Cei care eram dascăli de română am reţinut aluzia: ,,incapacitatea învăţământului de a dezvălui adevăratul chip al poeziei”. S-au dat şi teme de casă purtătorilor de condeie lirice: ,,poezia trebuie să-şi schimbe discursul”. Aceştia şi-au înviorat feţele când Horia Bădescu a spus: ,,a face să se audă vocea poetului înseamnă a face să se audă vocea sufletului…Aventura poeziei este aventura sufletului omenesc”. ,,Forţele” asistenţei erau ,,blindate” atât cu persoane slujitoare ale sacrului, preoţii Vasile şi Adrian Cherhaţ (Beclean), Georgică Cira (Năsăud), cât şi cu persoane cu ,,dublă specializare”, preoţi şi poeţii, Ioan Pintea şi Ioan Mărginean.

Pledoaria pentru poezie a poetului Horia Bădescu s-a încheiat apoteotic: ,,e timpul ca poetul să redevină ceea ce este de fapt: cineva care vorbeşte limba universală a umanităţii, limba sufletului”.

Ca un sigiliu de confirmare a spuselor lui Horia Bădescu mi-am adus aminte de ceea ce afirma un alt poet clujean Adrian Popescu: ,,Acest sfârşit de mileniu are nevoie de forţa regenerativă a poeziei pentru a se însănătoşi moral de cultul valorilor eroice” ( Adrian Popescu, ,,Revelaţii. Cuvinte despre poezie”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2001).

Partea a doua a acestei întâlniri a fost o ,,lecţie deschisă” despre poezie. Textul suport al orei a fost volumul de versuri semnat de Horia Bădescu ,,E toamnă nebun de frumoasă la Cluj”. Despre el au opinat pertinent criticul literar Andrei Moldovan, editorul cărţii, poetul Vasile George Dâncu, prozatorul Virgil Raţiu, poeţii Ioan Pintea şi Ioan Mărginean, prozatorul Cornel Cotuţiu, Georgică Cira şi autorul.

Lectura unor poeme a convins asistenţa că a asistat la o ,,cină de taină a poeziei”, că poetul Horia Bădescu a pus în practică partea teoretică a ideilor sale despre poezie şi despre sacru.

La sfârşitul acestui colind la fereastra poeziei simţeam că avem un alt domiciliu , că am dobândit cu toţii ,,buletin de poezie”