Lectura și beneficiile ei. Cum motivăm copilul să citească?

„Copiii noştri nu citesc”. Iată o afirmaţie pe care o auzim astăzi din păcate din ce în ce mai des. Cartea, cândva principala uzină de miraje, e depăşită azi de televizor, calculator şi mai nou, de internet. Explicaţia succesului este simplă. Oferta întruneşte cumulativ trei condiţii: este atractivă, spectaculoasă şi nu cere un efort mental special. În faţa acesteia, alternativa lecturii păleşte.
Nevoia de ritm, melodie, zgomot, de continuă, neîntreruptă ambianţă sonoră, tinde se reducă lectura la un minimum impus de obligaţiile şcolare. A căuta o soluţie în acest sens nu înseamnă a milita pentru cultura scrisă în defavoarea celei audiovizuale, ci a privi lucrurile din perspectiva complementarităţii lor, mizând pe caracterul prioritar formativ al celei dintâi şi cel prioritar informativ şi comunicativ al celeilalte.
Trezirea interesului pentru lectură este punctul de plecare pe tărâmul cunoaşterii şi în acelaşi timp chezăşia succesului în activitatea şcolară pentru fiecare învăţător cât şi pentru elevii săi.
Copilul în general este lipsit de încredere în forţele lui. Efortul pe care îl face în primele clase pentru a parcurge câteva pagini este uriaş. Lectura propriu zisă nu începe însă decât după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu uşurinţă ideile ascunse în spatele semnelor grafice, odată cu descifrarea enigmei acestor hieroglife care adesea îi înspăimântă pe copii. Învăţătorul şi părinţii trebuie să sesizeze acest moment dificil din viaţa psihică a micuţului, pe jumătate înspăimântat de tainele scrisului, pe jumătate crispat de efortul făcut pentru descifrarea unor semne atât de curioase şi pline de mister. Numai formarea interesului pentru lectură nu este suficient pentru a face din orice copil zburdalnic, dornic de joc şi voie bună, un cititor liniştit, care se cufundă ore întregi în lectura unei cărţi. Pentru a-i determina pe copii să devină cititori pasionaţi este necesar să se formeze cu răbdare şi stăruinţă gustul pentru lectură .
Trebuie să pornim de la ideea că elevul are nevoie de un ghid bun, care să îl ajute să păşească în lumea mirifică a cărţilor. El nu ştie ce ascunde biblioteca în spaţiul ei magic şi auster, nu bănuieşte ce se află dincolo de un titlu, nu are idee că firele lecturii îl conduc în zone altfel inaccesibile, spre surse fabuloase de idei şi filoane de gândire. Însă, atâta vreme cât lectura este asumată ca gest impus, ea nu va avea succes. Elevul ar trebui să o înţeleagă ca necesitate şi act de libertate a gândirii.
Împortanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică: cognitiv (prin lectură elevii îşi îmbogătesc cunoştintele despre lume, despre realitate), educativ (lectura contribuie la educarea elevilor în plan etic şi estetic), formativ (lectura are drept consecintă formarea şi consolidarea tehnicilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţilor de exprimare corectă şi expresivă).
Lectura îndeamnă la introspecţie, angajează valori formative care îşi pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciază că lectura ( cărţi , reviste, ziare, diverse publicaţii), reprezintă una dintre cele mai răspandite şi intense activităţi ale omului modern.
Rezolvarea celor mai importante obiective ale curriculumului şcolar subliniază încă o dată importanţa lecturii: consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă, formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură, lărgirea ariei de informaţie a elevilor, creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii, îmbogăţirea şi dezvoltarea sentimentelor intr-o gamă complexă, cunoaşterea şi înţelegerea valorilor etice, cultivarea sentimentelor, convingerilor, comportamentelor morale, dezvoltarea gustului estetic, îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii creative, formarea idealurilor etice şi estetice, dezvoltarea capacităţii de a gândi, şi de a se exprima în conexiuni interdisciplinare. Lectura cultivă la elevi dragostea pentru patrie şi popor, pentru adevăr şi dreptate, pentru muncă şi cinste, pentru modestie şi generozitate, principii morale care vor fi convertite în deprinderi şi fapte morale.
În scopul motivarii elevilor pentru lectura se pot organiza activităţi interesante la bibliotecă:
- diferite jocuri ar putea motiva copilul sa citeasca;
- Expoziţii de cărţi noi apărute face să crească interesul copiilor pentru lectură. În felul acesta copiii sunt puşi la curent cu cărţile noi apărute.
- Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce-i invită pe copii la lectură,
- Desfăşurarea unor jocuri literare : ,, Bibliotecarul si prietenii sai’’ , ,, Prietenii cartii’’, (,,tombola surpriză” – concurs pe diferite teme, cu premii);
- Diafilmele, prezentarile audio şi video cu poveşti constituie un alt important mijloc de îndrumare a lecturii;
- ,, Povestirea în lanţ” și ,, Povestea comuna’’ :Participanţii/grupul se aşează în cerc. Ei vor creea o poveste comună, fiecare spunând/compunând o parte din poveste sau vor povesti in lanț o poveste cunoscută;
- Manifestările cultural-artistice, teatru de papusi, scenete, expoziţiile de carte;
- Şezătoarea literară reprezintă o modalitate foarte eficientă de îmbogăţire a cunoşţinţelor şi de cultivare a capacităţii de vorbire. Prin conţinutul informaţional vehiculat în cadrul şezătorii, prin intermediul celor mai accesibile producţii literare (poezii, snoave, ghicitori, poveşti, basme, proverbe, zicători) elevii au tangenţe cu o bogăţie de idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer situaţiile create.
- Vizionarea unor piese de teatru sau spectacole accesibile vârstei copiilor, corespunzătoare educaţiei pe care trebuie să o primească copiii de această vârstă şi prezentarea într-o formă artistică îngrijită constituie în primul rând un preţios mijloc de cunoaştere a relaţiilor dintre oameni, îmbogăţeşte gândirea copilului, dându-i posibilitatea să cunoască trecutul, să înţeleagă prezentul şi să năzuiască spre viitor, pregătindu-l pentru viaţă.
- Realizarea împreună cu copiii costume şi măşti se pot organiza activitati cu titlul carnavalul poveștilor;
- Activităţile extraşcolare constituie un real motiv in determinarea copiilor sa citeasca si organizarea acestora nu trebuie să reprezinte o obligaţie, ci trebuie să fie o activitate în care să-şi aibă pondere remarcabilă spontaneitatea născută din interes, o motivaţie de ordin afectiv.
Lectura cărţilor constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea condiţiei intelectuale, îmbogăţirea cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaştera indirectă a diferitelor universuri şi realităţi. Mai mult decat oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărţii oferă celui care o parcurge, pe langă satisfacţiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie…

Înv. Scurtu Liana
Școala Gimnazială "Vasile Scurtu" Parva