Leon-Iosif GRAPINI: Spiritul locului – oglindă a plaiurilor bistrițene și năsăudene

În luna septembrie a acestui an, la Editura Școala Ardeleană a văzut lumina tiparului volumul Spiritul locului. Ținutul Bistrița-Năsăud prin ochii scriitorilor, o impresionantă și valoroasă antologie gândită de Menuț Maximinian – președintele Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, cu un Gând de Ioan-Aurel Pop – președintele Academiei Române, și cu un Cuvânt de însoțire, De unde ești de loc?, semnat de Irina Petraș – președinta Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, un proiect editorial coordonat de Gabriela Ciornei și realizat sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Volumul este editat de Societatea Scriitorilor din Bistrița‑Năsăud în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj și cu revista Răsunetul cultural.

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, își încheie Gând-ul, un periplu prin istoria și cultura județului Bistrița-Năsăud, întins pe două pagini, astfel: O adevărată școală de cultură și de eliberare națională a fost liceul (azi Colegiul Național) din Năsăud, cu a sa societate culturală a elevilor, întitulată „Virtus Romana Rediviva”, unde au studiat mari spirite ale neamului românesc, în frunte cu George Coșbuc, cu Iacob Mureșianu și cu Liviu Rebreanu. După 1918, s-a ridicat mult orașul Bistrița ca centru românesc. Urmașii marilor bărbați care au făcut România Întregită fac azi biblioteci, centre culturale, reviste, între care și „Răsunetul cultural”. Ei, scriitorii, prin antologia „Spiritul locului”, gândită de Menuț Maximinian, sfințesc locul cu verbul lor și ne conving mereu că „la început a fost Cuvântul”.

Proiectul, inițiat de regretatul critic literar Andrei Moldovan, fostul președinte al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, a fost preluat de talentatul și prolificul scriitor Menuț Maximinian, actualul președinte al SSBN, care, gândindu-l într-o altă formă, mult îmbunătățită, l-a continuat și, iată, l-a finalizat. „Ne propunem să descoperim, împreună cu colegii noștri, acel spațiu cu încărcătură afectivă pentru fiecare dintre noi, fie cel al nașterii, fie altele care ne dau energii pentru creație, de unde ne tragem esența ființei spirituale concretizată mai apoi prin scris. Fără acea matrice spirituală a sufletului nu ai cum da forme scrisului, pentru ca mai apoi să dăruiești cititorilor o literatură ce nu este opacă, care după ce a ieșit din atelierul de creație să prindă aripi. Bistrițenii vă vor oferi o oglindă a plaiurilor natale”, își susține, printre altele, demersul întreprins, Menuț Maximinian în Argumentul antologiei.

Volumul, de 570 de pagini, este structurat pe cinci capitole; Efigii. Locuirea esențială (Andrei Mureșanu, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, Ion Pop Reteganul, Vasile Fabian, Veronica Micle, Vasile Gr. Borgovan, Iuliu Moisil); Călători pe meleaguri bistrițene (Alexandru Odobescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Henri H. Stahl, Radu Petrescu, Nicolae Manolescu, Jean Poncet, Cornel Udrea); Dinspre scriitorii locului: Nostalgii, stampe, evocări, cu două părți, I (Nicolae Bosbiciu, Tudor Cătineanu, Vasile Ciherean, Ben. Corlaciu, Vasile Dâncu, Emil Dreptate, Gavril Istrate, Vasile Lechințan, Alexandru Cristian Miloș, Alexandru Misiuga, Ion Moise, Andrei Moldovan, Dumitru Munteanu, Luca Onul, Francisc Păcurariu, Gheorghe Pleș, Dariu Pop, Valentin Raus, Octavian Ruleanu, Radu Săplăcan, Gavril Scridon, Teodor Tanco, George Țâra, Ion Urcan, Sever Ursa, Lucian Valea, Ana Zegrean – scriitori care nu mai sunt printre noi) și II (Adriana-Rodica Barna, Nicolae Băciuț, Emil Bălăi, Ioana Bradea, Constantina Raveca Buleu, Mircea Gelu Buta, Ion Buzași, Constantin Catalano, Ioan Cioba, Elena M. Cîmpan, Pompei Cocean, Dan Coman, Alin Cordoș, Dorel Cosma, Cornel Cotuțiu, Icu Crăciun, Melania Cuc, Mircea Daroși, Vasile George Dâncu, Vasile Sebastian Dâncu, Zorin Diaconescu, David Dorian, Ana Dragu, Macarie Drăgoi (Episcop al Europei de Nord), Florica Dura, Vasile V. Filip, Dinu Flămând, Daniela Fulga, Leon-Iosif Grapini, Andrea H. Hedeș, Vasile Leac, Cleopatra Lorințiu, Macavei Al. Macavei, Valentin Marica, Andrei Marga, Menuț Maximinian, Marin Mălaicu-Hondrari, Ioan Mărginean, Alice Valeria Micu, Petru Adrian Mirce, Gheorghe Mizgan, Gavril Moldovan, Maxim (Iuliu Marius) Morariu, Victoria Fătu Nalațiu, Iacob Naroș, Ioana Nicolaie, Ovidiu Nimigean, Olimpiu Nușfelean, Maria Olteanu, Adrian Onofreiu, Veronica Oșorheian, Florin Partene, Liviu Păiuș, Alexandru Petria, Veronica Petruț, Ioan Pintea, Adrian Podaru, Aurel Podaru, Ovidiu Podaru, Ovidiu Pojar, Flore Pop, Damaschin Pop-Buia, Mircea Prahase, Virgil Rațiu, Aurel Rău, Dora Alina Romanescu, Traian Parva Săsărman, Marcel Seserman (Mircea Măluț), Ana Pop Sîrbu, Adrian Suciu, Irina Szász, Ioan L. Șimon, Veronica Știr, Victor Știr, Flavia Teoc, Călin Teutișan, Dorin Tudoran, Alexandru Uiuiu, Alex Văsieș, Delia Velescu, Ștefan Veșcari, Ion Vlad, Cornelia Vlașin, Gelu Vlașin, Niculae Vrăsmaș, Ion Radu Zăgreanu); Invitați (Radu Afrim, Alexandru Câțcăuan, Dan Coman, Maxim Dumitraș, Alexandru Gavrilaș, Marcel Lupșe, Ada Milea, Ioan Pintea, Alexandru Pugna, Gavril Țărmure, Cornelia Vlașin); Personalități ale județului Bistrița-Năsăud (Nicolae Bălan - Mitropolit al Ardealului, Gavriil Bănulescu-Bodoni - Mitropolit al Kievului și al Basarabiei, Miron Cristea - primul Patriarh al României, Iuliu Hossu, Ion Oarcăsu, Constantin Pavel, Iustin Ilieșiu, Ion Th. Ilea, Maria Ivănescu, Vasile Rebreanu, Vasile Rebreanu, Grigore Bălan, Alexandru Husar, Zaharia Sângeorzan, Vasile Scurtu, Emil Boșca Mălin); și ultimul capitol, Academicieni năsăudeni, (Simeon Florea Marian, Iuliu Moisil, George Coșbuc, Iulian Marțian, Virgil Șotropa, Miron Cristea, Iuliu Prodan, Constantin C. Moisil, Nicolae Bălan, Nicolae Drăganu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Augustin Vancea, Leon Daniello, Sever Pop, Tiberiu Morariu, Dumitru Protase, Florian Porcius, Grigore Silași, Iacob Mureșianu, Tudor Drăganu, Tiberiu Brediceanu, Traian Ionașcu, Grigore C. Moisil, Tudor Bugnariu, Constantin Stamati, Gavriil Pop, Ion Creangă, Gustav-Oswald Kisch, Iuliu Hossu, Mircea Ion Savul, Lucian Blaga, Gheorghe Silaș, Dorel Banabic), capitol realizat de Ioan Seni, de fapt o trecere în revistă a academicienilor care fie au absolvit o școală din județul Bistrița-Năsăud, fie se leagă „conjunctural sau familial” de aceste meleaguri.

Așadar, pe lângă scriitorii de azi și de ieri ai județului Bistrița-Năsăud, regăsim în antologie personalități marcante ale literaturii și culturii românești care, în scrierile lor, au făcut referire la ținutul bistrițeano-năsăudean, precum și oameni de seamă, originari din acest loc, care, deși nu s-au dedicat scrisului, prin activitatea lor au sporit faima acestor meleaguri.

Fiecare text este însoțit de fotografia autorului, iar cele mai multe dintre materialele cuprinse în carte sunt presărate cu câte o fotografie aleasă de semnatarul acestuia sau de realizatorii antologiei. Doar din simpla enumerare a acestor nume ne putem da seama de valoarea indiscutabilă a acestui volum cu totul remarcabil.

 Marile figuri literare – Rebreanu, Coșbuc, Blaga –, dar și toată Istoria mare și puzderia de istorii mărunte și deloc neînsemnate sunt aduse împreună în carte pentru a da consistență unei biografii comunitare. Vocile antologiei nu lasă în umbră nici un detaliu. Istorie, relief, literatură, obiceiuri, oameni de vază, istorisiri sentimental-nostalgice valorează spiritul locului, adăugându-i tușe și contururi inconfundabile. (...) Spiritul locului e o secvență din harta identitară românească fără de care alcătuirea de Ținuturi și Țări românești și-ar pierde din greutate și sens. Probă și multele răspunsuri care au venit în întâmpinarea generoasei idei lansate de Menuț Maximinian - concluzionează, în Cuvântul de însoțire, doamna Irina Petraș.