Liceul de Muzică Bistriţa a primit numele compozitorului Tudor Jarda

Ziua de ieri a schimbat istoria Liceului de Muzică din Bistriţa, prin grandiosul ceremonial de atribuire a numelui marelui compozitor Tudor Jarda instituţiei. La initiaţiva a colectivului de cadre didactice, aprobată in unanimitate de Consiliul Profesoral şi Consiliul de Administraţie al liceului, prin ordin de ministru, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi al Consiliului Local Bistriţa, Liceul de Muzică va purta numele Tudor Jarda. “Denumirea liceului nostru cu numele celui mai reprezentativ compozitor, muzician, folclorist şi profesor in specialităţile muzicii, din judeţul nostru şi cetăţean de onoare al municipiului Bistriţa, reprezintă o cinste pentru comunitatea locală şi instituţia in care maestrul Tudor Jarda şi-a inceput studiile muzicale”, declară directorul Claudiu Şular. Astfel liceul va avea o identitate bine definită, marcată şi prin activitatea şi rezultatele de excepţie obţinute de elevii şi profesorii şcolii în cei 40 de ani de învăţământ muzical-artistic in judeţul nostru. Ordinul ministrului a fost citit de ministru secretar de stat Adriana Pană, care le-a urat elevilor rezultate bune sub noua titulatură. Placa care atestă denumirea şcolii a fost dezvelită de directorul instituţiei, Claudiu Şular, secretarul de stat, Doina Pană, prefectul Cristian Florean, viceprimarul George Avram, senatorul Ioan Sbîrciu. Preoţii Alexandru Vidican-protopop, Nicolaie Feier, Ştefan Borodi, iuliu Şomodean, Nicolaie Boboia, au binecuvântat şcoala, pe elevi şi pe profesori. Au transmis mesaje de suflet şi rectorul Academiei de Muzică din Cluj, Adrian Pop, primul director al şcolii, de acum 40 de ani, Sfechiş Floarea, Pavel Jarda, fiul maestrului. Ceremonialul a cuprins şi momente oferite de Fanfara Militară a Garnizoanei Bistriţa, dirijor cpt. Dumitru Stângaciu şi a fost coordonat de directorul Centrului Judeţean pentru Cultură, prof. Nicolae Gălăţean. Momentul cultural-artistic dedicat memoriei profesorului, compozitorului şi folcloristului Tudor Jarda a cuprins lansarea cărţii „Cu Tudor Jarda despre Tudor Jarda”, de către prof. univ. Nelida Nedelcuţ. Recitaluri de lieduri din creaţia compozitorilor Tudor Jarda, Geheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, au fost oferite de Alexandra Hordouan-mezzosoprană, Cristina Stăuceanu-soprană, Horaţiu Ruşti-bariton, Ştefan pop-tenor, Cristian Lepădatu-pian. A participat corul „Tudor Jarda”, dirijat de prof. Anamaria Răzoare şi formaţia de trişcaşi din Leşu, sat iubit de Tudor Jarda, coordonată de primarul Nicolaie Lupşan.

Printre compozitorii români care s-au impus cu strălucire în viaţa muzicală românescă din ultimele decenii se numără TUDOR JARDA – profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care a intuit forţa artistică ce sălăşuieşte în creaţia populară. Înclinaţia înspre valorificarea tradiţiilor autohtone şi aspiraţia de promovare a fondului arhaic al culturii româneşti au constituit coordonate şi în activitatea de dascăl, desfăşurată la Cluj, Târgu Mureş sau Oradea. Născut la Cluj, la 11 februarie 1922, într-o familie care îşi are obârşia în ţinuturile Năsăudului şi ale Bistriţei (tatăl era avocat, iar bunicul din partea mamei, protopop în Bistriţa), Tudor Jarda a urmat studiile la Şcoala Normală de Băieţi, iar mai apoi la Liceul George Bariţiu din acest oraş. În paralel a urmat o Şcoală de Aplicaţie în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu şi de vioară cu Ionel Şerban. Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timişoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică, înscriindu-se în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj (refugiat atunci în Timişoara), pentru studiul trompetei. Dintre profesorii săi amintim pe Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Augustin Bena şi Lucian Surlaşiu (dirijat cor), Anton Ronai (dirijat orchestră), Dumitru Cărbunescu (trompetă), George Simonis (istoria muzicii). Reîntors la Cluj în 1945, îşi continuă studiile la Conservator în compo- ziţie, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty. După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948), în paralel urmând şi cursurile facultăţii de filozofie. În anul 1949, Tudor Jarda este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor, între 1961-1972 îndeplinind funcţiile de şef de catedră şi prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureş. A fost directorul Operei Române între anii 1975-1981, urmărind în toţi aceşti ani a promova muzica autohtonă: Nemărginita dragoste pentru folclor a Maestrului Tudor Jarda s-a concretizat în colaborări cu diverse formaţii de amatori (corul din comuna Leşu-Năsăud, ansamblul de fluieraşi din Hoarda-Mureş), corul Viva de Musica şi ansamblul folcloric Someşul-Napoca, ansambluri cu care a participat la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, unde a obţinut numeroase premii (Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough – Clevland).În creaţia muzicală, Tudor Jarda s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut şi apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă ţărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene şi multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturităţii s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: Neamul Şoimăreştilor, Pădurea Vulturilor, Luceafărul de ziuă (balet cu cor după o baladă maramureşeană), Inger şi demon (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică Dreptul la viaţă, Irinca (balet cu cor în trei acte), Cu ţurca (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris Ioan al Saftei, Liturghia valahă, Din scripturi. Creaţia sa cuprinde şi patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut şi orchestră, un concert pentru vioară şi orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani, iar în ramura muzicii de cameră ne-a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dominic Stanca, Ştefan Octavian Iosif. La 13 august 2007 Tudor Jarda a trecut în nefiinţă, rămânând în coştiinţa noatră ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generaţia de vârf a culturii româneşti moderne şi generaţia contemporană.