În liniștea unui popas

   La întâlnirea de la cenaclul literar „Artur Silvestri”, din sala armelor, de la Casa Armatei din Cluj, ne-a întâmpinat ca de obicei, scriitorul Iulian Patca, redactorul șef al revistei  „Agora literară”. Ne-a oferit cartea de proză scurtă „În liniștea unui popas”, o carte cu povestiri din garnizoană, de pe front, din viața veteranilor înrolați în viața obștei satului, povestiri reale și imaginare cu personaje bine conturate ce dau luciditate cuvintelor cu o forță puternică de compasiune și empatie. Dovadă că președintele Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor își folosește  inima și sufletul spre a fi în slujba celorlalți, făcându-i să se simtă confortabil, deschiși și sinceri.

Iulian Patca, scriitorul de pe meleagurile bistrițene „are har de povestitor -  cum spune criticul literar  Irina Petraș - povestiri cu biografii colorate sentimental  cu deschideri înspre mari întrebări ale ființei umane, lăsându-se citite în mai multe registre.”

Cele 11 povestiri ce alcătuiesc acest volum sunt scrise cu cuvinte ce au putere și incită cititorul la reflecție, prin fapte, gesturi frumoase, cuvinte de alinare și zâmbete aduse pe chipurile celor din jurul nostru.

Scriitorul, prin duzina de întâmplări dezvăluie taine neștiute despre vindecarea sufletului oferindu-ne totodată și multe informații din viața ostășească, din garnizoană și de pe front, vindecând sufletele prin credință, dându-ne ocazia să înțelegem că puterea este în noi, oferind fiecare din ce avem și apoi din ce am primit.

Citind scurtele povestiri, ne dăm ușor seama de vocația epică a autorului  care scoate în față oameni ce își trăiesc febril clipa actualității, oferindu-ne povești adevărate despre noi, cei de astăzi, „așa cum ne putem regăsi în destinele evocate  cu gingășie și sentimentalism măsurat, în dramaticele întâmplări de viață ale eroilor lui Patca” așa cum spune în prefață scriitorul Constantin Cubleșan. Parcă în  povestirile sale întâlnim cele cinci virtuți  ale omului: înțelepciunea, dragostea,  adevărul, bunătatea și dreptatea și o caracteristică a vieții  care este cea mai crudă  școală, deoarece niciodată nu știm în ce clasă suntem, ce examen urmează mâine  și nu putem copia de la nimeni deoarece fiecare avem alt subiect.

Cartea de față este o rememorare a amintirilor, răspândește lumina cunoașterii, este plină de farmec care ne atrage, ne captivează și ne încântă, iar autorul este un bun exemplu, răspândind în jurul lui respect și admirație și ne dă mereu lecții de smerenie.

  Ioan Mititean