Mănăstirile din judeţ, aşezate în carte

Profesorul Mircea Daroşi reuşeşte, pentru prima dată, să adune între coperţile aceleiaşi cărţi, povestea mănăstirilor ortodoxe din judeţul Bistriţa-Năsăud. Toate cele trei protopopiate se pot mândri cu mănăstiri vizitate la sărbători şi nu numai, de mii de credincioşi. Adevărate „Vetre de lumină”, după cum este şi titlul cărţii, apărută la Editura Mesagerul.
Mircea Daroşi conturează nu doar istoricul acestor mănăstiri şi locul în care se situează fiecare, ci şi portrete ale stareţilor şi preoţilor duhovnici care slujesc în sfintele lăcaşuri.
Mircea Daroşi a poposit în fiecare mănăstire de unde aduce în faţa cititorilor spiritul vieţii de obşte, dar şi povestea patronilor spirituali ai fiecărui lăcaş. Textele sunt însoţite de fotografii, unele cu caracter de document. Nicolae Iorga spunea că „numeroşi copii din părţile Bistriţei şi Năsăudului merg spre a face şcoala la mănăstiri din Moldova şi mulţi dintre ei urcă pe scara ierarhică până la cele mai înalte funcţii eclesiastice”. Astăzi, judeţul nostru se poate mândri cu înalte feţe bisericeşti, pe care le-a dat de-a lungul timpului spiritualităţii.
Referitor la istoria mănăstirilor, aceasta se pierde în negura vremurilor, deoarece în 1761, generalul Bukow dă ordin ca toate mănăstirile de lemn să fie arse, iar cele din piatră distruse. Sunt menţionate printre cele mai vechi mănăstiri cea de la Silivaşu de Câmpie – 1772, Sântioana – 1765, Monor, Feldru – 1768, Sângeorgiul Român – 1767, Rebra Mică – acelaşi an, Rebra Mare – 1762.
La capitolul „Noi vetre monahale” amintim mănăstirile din Parva – Rebra, Bichigiu, Cormaia, Nuşeni, Dobric, Salva, Ilva Mare, Piatra Fântânele, Strâmba şi Telcior.
Cartea lui Mircea Daroşi merită a fi prezentă în toate aceste mănăstiri, de unde credincioşii să o poată achiziţiona pentru a cunoaşte istoria vetrelor spirituale ale judeţului.
Pentru acest demers, Mircea Daroşi merită felicitări.