MARTIRI AI LUMII CREŞTINE

În toată lumea creştină, ziua de 29 iunie este închinată prăznuirii sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, a căror viaţă şi credinţă au fost dăruite până la sacrificiu slujirii Mântuitorului Hristos şi Bisericii Sale. E o sărbătoare care datează din secolul al doilea şi are profunde rezonanţe spirituale în sufletele creştinilor care cinstesc pe cei doi mari corifei ai apostolilor ce şi-au închinat întreaga viaţă propăvăduirii Evangheliei.

Sfântul Apostol Petru a fost de neam evreu şi se trăgea dintr-un sat mic, numit Betsaida, fiind fiul lui Iona şi frate mai mare al lui Andrei. Numele lui adevărat era Simon, până când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa care înseamnă Petru.

Luând cunoştinţă de ideea mesianică, Sf. Petru a devenit un adept zelos al acesteia şi este primul care l-a numit pe Iisus, Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu. După Pogorârea Sfântului Duh la Rusalii, Sf. Petru este cel dintâi care vesteşte poporului evreu pe Iisus Hristos cel răstignit şi înviat, îndemnându-i pe toţi la pocăinţă şi întoarcere la credinţă.

Din Ierusalim, după întemeierea Bisericii Creştine, în ziua Cincizecimii, Sf. Petru a mers să vestească Evanghelia Împărăţiei în Antiohia, Pont, Galiţia, Capadochia Bitinia şi la Roma unde a fost martirizat la 29 iunie în anul 67.

Sfântul Apostol Pavel, numit şi ,, apostolul neamurilor’’s-a născut într-o familie de evrei în Tarsul Ciliciei, în primii ani ai erei creştine, primind numele de Saul. A fost crescut şi educat în tradiţia fariseică, în Ierusalim, desăvârşindu-şi educaţia sub îndrumarea vestitului rabin Gamaliel

În zelul său faţă de religia părinţilor săi, Saul devine un persecutor al creştinilor, văzând în credinţa creştină un duşman de moarte al tradiţiei iudaice. În drum spre Damasc, unde se îndrepta pentru a-i aresta pe creştinii de acolo şi a-i aduce la Ierusalim spre a fi judecaţi, Saul trăieşte momentul de răscruce care îi va schimba definitiv viaţa. Mântuitorul Iisus Hristos i se arată, învăluit într-o lumină strălucitoare, atrăgându-i atenţia că cei persecutaţi, nu sunt doar creştinii, ci El însuşi. În urma acestei întâmplări, Saul se converteşte la creştinism, devenind, cum spune Fericitul Augustin,, din lup miel, din persecutor înfocat un vestitor neobosit al Evangheliei, învăţător şi apostol al popoarelor’’

A propovăduit pe Hristos tuturor, străbătând în trei călătorii misionare toată Asia, Spania, Britania şi Italia, înfiinţând comunităţi creştine, hirotonind episcopi, preoţi şi diaconi. La Roma a fost închis şi condamnat la moarte de către împăratul Nero, fiind decapitat în aceeaşi zi de 29 iunie a anului 67

Pe locul unde a fost răstignit la Roma Sf.Petru s-a ridicat basilica ce îi poartă numele, iar pe via Ostia s-a ridicat biserica San Paulo. În ţara noastră, multe biserici şi mănăstiri poartă hramul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, precum cea de pe Valea Rebrei, Cernica din apropirea Bucureştiului, biserica din Huşi, Iaşi şi altele,dar şi unele străzi cum este cea din Timişoara, şi chiar un post de radio. Peste 120.000 de bărbaţi poartă numele de Petru sau Pavel de la care avem o sumedenie de derivate. De la Petru : Petrică, Petrişor, Petrache, Petruţa, Petronela, Petra şi altele, iar de la Pavel : Paul, Pavăl, Paulică, Păvălaş, Paulina, Paula, Pavelina, Polina etc.

De numele acestei sărbători se leagă numeroase tradiţii populare. Sfântul Petru este considerat patronul agriculturii. El răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei care îl nesocotesc. În legendele noastre, Sfântul Petru se află mereu alături de Dumnezeu. Sărbătoarea este cunoscută în popor şi sub numele de ,,Sâmpcetru’’, ori ,,Sâmpetru’’ şi marchează mijlocul verii.