“Medicul se confruntă cu multe, mari şi cronice probleme”

Preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor, dr. în ştiinţe medicale Dănuţ Cocoi, ne vorbeşte, fără ocolişuri, despre condiţia actuală a medicului, cu referiri concrete asupra situaţiei din Bistriţa-Năsăud. Aflăm astfel că, CMJ cuprinde toţi medicii care practică în judeţ, în total sunt 430, din care medici de familie care profesează în cabinete medicale individuale, 143, dintre aceştia 53 sunt în mediul urban, iar 85 în mediul rural. Concentraţia maximă este în Bistriţa, unde profesează 43 de medici. În acelaşi timp, 156 de specialişti, de altă specialitate decât medicina de familie îşi desfăşoară activitatea la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, la spitalele din Beclean, Năsăud şi Policlinica Balneară Sângeorz-Băi. La Bistriţa, la Spitalul Judeţean de Urgenţă lucrează 113 medici. Mai trebuie subliniat că spitalele din judeţ au medici rezidenţi, prin contracte pe post, în total sunt 25, dintre care 20 la Bistriţa. În structura Spitalului Judeţean de Urgenţă mai există încă medici de medicină generală cu sau fără specialitate, angajaţi ca medici şcolari. Serviciul de Ambulanţă Judeţean are 5 medici, faţă de 14 câţi ar trebui să fie, mai avem doi medici în Centrul de transfuzii şi în ministerele cu reţea proprie, respectiv la Poliţie, SRI, Pompieri, în total patru medici. La DSP şi CAS sunt 18 medici angajaţi, din care foarte puţini profesează, doar 2-3, la CJP sunt doi medici de expertiză medicală, iar la Direcţia de Protecţia Copilului, 5. Aceasta este, deci, structura sistemului medical din judeţ.

-Unde se situează Bistriţa-Năsăud, raportat la numărul de medici, faţă de celelalte zone ale ţării?

-În ceea ce priveşte distribuţia medicilor la 1000 de locuitori, judeţul nostru se află în a doua jumătate. Dacă în Bucureşti, Cluj, sunt cinci medici la 1000 locuitori, la noi şi în alte câteva judeţe sunt ceva mai mult de un medic la 1000 de locuitori. Aceasta face ca numărul de pacienţi ce revine unui medic să fie foarte mare. În privinţa acoperirii cu medici specialişti, judeţul BN se situează pe ultimele locuri. Există specialităţi neacoperite, şi aş da un singur exemplu cu adresabilitate foarte mare la un judeţ cu peste 350.000 de locuitori, respectiv chirurgia infantilă.

-Care ar fi cauzele penuriei de specialităţi?

-Ar fi multiple, nu pot eu să le detaliez. Cauzele sunt complexe şi mă refer în primul rând la neimplicarea în atragerea acestora în judeţ şi până la crearea de condiţii de viaţă decente, apoi e vorba de salarizarea acestora etc.

-Sistemul medical privat a prins contur şi în judeţul nostru. Care este, în linii mari, situaţia la acest capitol?

-Cu toate greutăţile ivite, sistemul medical privat s-a dezvoltat şi la noi, mai cu seamă în ultimii ani. Avem, la ora actuală, cabinete medicale de consultaţii care acoperă aproape toate specialităţile, precum: chirurgie, ginecologie, cardiologie, medicina muncii, pediatrie, urologie, chiar şi medicina generală. Tot la noi în judeţ avem laboratoare medicale pentru investigaţii, 5 la număr, şi cabinete medicale în explorări radiologice şi imagistică medicală. Şi aici aş aminti Centrul Hiperdia şi o clinică medicală cu profil obstetrică-ginecologie.

-Un medic ajunge “stăpân” pe situaţie cam la vârsta de 28 de ani, după facultate, rezidenţiat, specializări etc. Cu ce probleme se confruntă după această perioadă?

-Se confruntă cu multe, mari şi cronice probleme, aş spune eu. Una dintre acestea rezidă din subfinanţarea sistemului sanitar din România. Indiferent cine a fost la putere, după 1989 alocaţia din PIB a fost în jur de 3%, niciodată nu am avut o alocaţie bugetară mai apropiată de vecinii europeni, spre exemplu Bulgaria ori Ungaria care alocă din PIB în jur de 6%. Pe de altă parte, medicul se confruntă cu acte legislative de-a dreptul ostile. Aş da ca exemplu prevederea din Codul Penal, aflat în dezbatere, art. 200 ce prevede închisoare pentru ginecolog dacă în timpul naşterii se produce o vătămare a fătului. Asta contravine cu toate protocoalele noastre medicale pentru că naşterea poate să decurgă bine sau mai puţin bine. Şi există situaţii pe care medicul obstetrician şi ginecolog le învaţă, în care se impune, la un moment dat, să forţeze naşterea cu riscul de a se produce o fractură de claviculă care se repară fără niciun fel de sechele la copil. Ba mai mult, vreau să spun că în protocoalele medicale şi de specialitate se prevede ca în momentul în care se pune în mod serios viaţa mamei în pericol, se poate chiar sacrifica viaţa fătului. Care va fi rezultatul dacă se va vota această prevedere se va vedea. Poate că medicii se vor feri să mai fie obstetricieni, vor fi doar ginecologi. Al treilea lucru cu care ne confruntăm este aşa-zisa “adanizare”, adică fiecare ministru care vine începe de la Adam şi Eva, se şterge tot ce s-a făcut înainte şi vine cu legile lui. (Va urma)