Memorialul Vieţii. Fredi Deac, fostul preşedinte al Comunităţii Evreilor din Bistriţa, comemorat la un an de la trecerea în eternitate

Familia şi apropiaţii, membri ai Comunităţii Evreilor din Bistriţa şi oficialităţi şi-au dat întâlnire astăzi la Monumentul „Memorialul Vieţii” din Piaţa Morii pentru a-l comemora pe Fredi Deac, la un an de la trecerea în eternitate. A fost un moment emoţionant dedicat celui care şi-a pus amprenta definitivă asupra memoriei comunităţii evreilor din Bistriţa şi Bistriţa-Năsăud, prin implicarea sa în proiecte de suflet, precum reabilitarea Sinagogii din Bistriţa, edificarea monumentului „Memorialul Vieţii”, dar şi volumul „Monumente funerare evreieşti din judeţul Bistriţa-Năsăud”.

Ceremonialul a debutat cu o rugăciune, „Aducerea aminte”, pentru cei aproape 6000 de evrei din Bistriţa-Năsăud deportaţi în lagărele de concentrare de la Auschwitz şi Birkenau (în 4 iunie s-au împlinit 76 de ani de la tragicul eveniment), dar şi un „cadiş” dedicat amintirii lui Fredi Deac, rostite de fiul acestuia, Robert Deac.

„Oamenii au fost cei mai importanţi pentru el şi asta şi-a dorit, ca aceste nume să nu fie uitate. Practic, s-a redat viaţa înapoi, pentru că pe acest monument nu sunt trecute doar numele celor dispăruţi în Holocaust, ci toate numele persoanelor deportate.  Lucrul care i-a plăcut cel mai mult a fost să aprecieze valoarea celor din jurul lui, prin celebrarea vieţii. Monumentul acesta ar trebui să ne dea la toţi de gândit, ca o mică învăţătură, să vedem oamenii din jurul nostru şi pentru oamenii din jurul nostru să facem totul şi orice”, a spus Robert Deac.

Prefectul Stelian Dolha, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Vasile Puica, Ioan Pintea – managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, Gavril Ţărmure – managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, dr. Marius Pop – preşedintele Clubului Monarhiştilor Bistriţeni, arhitectul Mariana Michiu,  autoarea Monumentului „Memorialul vieţii” din Piaţa Morii sunt doat câţiva care au venit să-i aducă un omagiu lui Fredi Deac.

          „La rugămintea domnului Fredi Deac, anul trecut, în 4 iunie,  am inaugurat acest monument. Ideea domnului Deac pentru acest monument a fost o carte deschisă în care să fie înşirate numele tuturor evreilor care au fost deportaţi la Auschwitz şi Birkenau în perioada regimului horthyst, cu câteva luni înainte de sfârşitul războiului. Au fost deportaţi atunci aproape 6000 de evrei dintre care s-au întors 600. Domnul Deac a căutat în arhivele din Bistriţa şi i-a găsit pe toţi cei deportaţi în această perioadă, din judeţul nostru. A găsit o listă cu 1700 de nume, pentru că nu s-au enumerat toţi membrii familiei, ci a fost pus capul familiei şi numărul de persoane care făceau parte din acea familie. A fost o provocare să gândim acest monument, astfel încât să fie cuprinse aceste 1700 de nume, ca urmaşii să-şi poată găsi aici înaintaţii. Înainte de a face acest monument, domnul Deac a făcut o excursie la Auschwitz şi a venit foarte impresionat de ce a văzut acolo şi mi-a spus că era o datorie de onoare să ridice acest monument. În momentul în care l-a ridicat a spus că şi-a împlinit visul şi că poate să moară liniştit”, a declarat arhitectul Mariana Michiu, autoarea „Memorialului Vieţii” din Piaţa Morii. Arh. Michiu a menţionat că monumentul a fost nominalizat la Bienala de Arhitectură Transilvania, unde a obţinut un loc doi, însă a fost prezentat şi un eseu despre Fredi Deac la secţiunea „Clientul ideal” cu care a câştigat premiul Bienalei.

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Bistriţa, Iosif Valter, a ţinut să remarce faptul că Fredi Deac şi-a văzut visul împlinit, rămânând în amintirea tuturor ca un om bun, dedicat, ctitor al mai multor monumente.

Dr. Gavril Ţărmure, managerul CJC B-N, a punctat parteneriatul de 20 de ani pe care l-a avut cu Fredi Deac. „Am avut onoarea să cunosc un om exemplar, cu însuşiri alese, la care sinceritatea, generozitatea, optimismul erau aproape evidente. Împreună am susţinut restaurarea Sinagogii în a-i conferi o destinaţie culturală, iar oraşul Bistriţa, prin acel spaţiu, s-a îmbogăţit. (...) Acest monument se poate constitui şi ca un pomelnic, de aducere aminte, dar şi ca o formă de botez, pentru că la nişte numere abstracte cum erau precizaţi evreii, prin acest monument, Fredi a reuşit să le retrocedeze numele şi prenumele”, a spus Gavril Ţărmure, adăugând că foarte mulţi evrei din străinătate au venit şi şi-au căutat înaintaşii în „filele” acestui monument.

Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene, a menţionat că l-a apreciat foarte mult pe Fredi Deac, pentru energia sa, pentru devotamentul faţă de comunitatea evreiască, dar şi bistriţeană. „Numele lui e înscris deja pe Sinagogă, pe acest monument, pe foarte multe monumente care s-au realizat la iniţiativa sa. Noi am avut împreună un proiect pe care l-am dus la bun sfârşit eu, dar iniţiativa a fost a lui. E vorba de un album dedicat monumentelor funerare evreieşti din Bistriţa-Năsăud. Graţie lui Fredi am reuşit să bat cu piciorul cimitirele evreieşti din acest judeţ, impresionante, care ne vorbesc de fiecare dată despre moarte, dar, în acelaşi timp, despre viaţă. Acest album a fost lansat la Târgul de Carte Gaudeamus, unde au participat preşedintele Comunităţii Evreieşti şi foarte mulţi intelectuali evrei. Albumul acesta l-am dedicat memoriei lui Fredi Deac”, a spus Ioan Pintea.

***

„Fredi Deac a avut un suflet cald, a fost întotdeauna aproape de semenii săi și s-a pus cu dăruire în sluba conaționalilor săi din Bistrița, reușind să păstreze vie amintirea Holocaustului și a victimelor și acestuia, să manifeste un respect sincer pentru supraviețuitori, mama sa fiind și ea în rândul celor puțini care au mai revenit în viață din Transnistria.

În condițiile diminuării drastice a numărului evreilor bistrițeni, Fredi Deac a înțeles că pentru a ilustra contribuția etniei sale la istoria acelor locuri va trebui să realizeze dovezi concrete care să arate generațiilor viitoare ce au însemnat evreii bistrițeni, ce au suferit și ce au lăsat în urma lor. Așa s-au născut monumentele dedicate celor care au suferit în Holocaust, cel mai recent fiind Memorialul Vieții, dezvelit la începutul acestei luni. Așa a fost restaurată Sinagoga din Bistrița, transformată apoi într-un renumit Centru Multicultural, unde acum au loc concerte și unde sunt expuse lucrări de artă.

Să îi fie amintirea binecuvântată!”, spunea, acum un an, dr. Aurel Vainer, președintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.