75 de ani de la deportarea evreilor din Bistriţa-Năsăud. Memorialul Vieţii. Prim rabinul României, Rafael Shaffer: Dacă vom privi omul ca om, avem toate șansele ca Holocaustul să nu se repete!

Acum 75 de ani, Bistriţa-Năsăud a traversat cea mai tragică şi mai ruşinoasă perioadă a istoriei. Peste 6000 de evrei au fost deportaţi  din judeţul nostru, în perioada 1- 6 iunie 1944, în lagărele de la Auschwitz şi Birkenau. Era perioada când Ardealul Nord se afla sub ocupație horthystă.

Ceremoniile au debutat cu depunerea de jerbe de flori la Monumentul Comemorativ al deportării evreilor din Județul Bistrița-Năsăud la lagărele de concentrare de la Auschwitz și Birkenaun din incinta stațiunii pomicole.

“Ghetoul” din Bistrița a fost stabilit în perimetrul fermei ”Stamboli”, aici fiind  aproximativ 2.500 de evrei din orașele Bistrița și Năsăud și cam 3.800 de evrei din districtele Bistrița de Jos, Bistrița de Sus, Năsăud și Rodna (aparținând județului Bistrița-Năsăud). Totalul celor concentrați la ferma ”Stamboli” a fost de aproximativ 6.300 persoane (cifra evreilor din județ fiind de 6.800 persoane). Nu mai puţin de 300 de evrei au murit acolo, din cauza tratamentelor inumaine, fiind înfropaţi într-o groapă comună.

         Jerbe de flori au fost depuse şi la Monumentul Evreiesc din fața Sinagogii, dar şi la Placa comemorativă de pe frontispiciul Gării Bistriţa.

         La orele amiezii, zeci de bistriţeni, oficialităţi, elevi şi reprezentanţi ai comunităţii, şi-au dat întâlnire la monumentul din Piaţa Morii. Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, şi vicepreşedintele Ioan Ţintean, prefectul Ovidiu Frenş şi subprefectul Ciprian Ceclan, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu,  directorul Cornelia Vlaşin de Arhivele Naţionale Bistriţa-Năsăud, inspectorul şcolar Ramona Salak, protopopul ortodox Alexandru Vidican, protopopul greco-catolic Ioan Vasile Frişan, protopopul romano-catolic Gered Peter, pe de o parte, Prim Rabinul României, Rafaal Shaffer, vicepreşedintele Asociaţiei Sioniste din România, Marco Katz, președintele Consiliului Regional Brenner, Doron Shidlov, președinte Comunităţii Evreilor din Bistrița, Fredi Deac, oaspeţi din Israel, au participat la tăierea panglicii monumentului.

Sub moto-ul „Somnul raţiunii naşte monştrii”, Memorialul Vieţii comemorează 75 de ani de la deportarea evreilor din judeţul Bistriţa-Năsăud în lagărele morţii, fiind numit astfel deoarece toate persoanele care au fost deportate erau în viaţă. Memorialul Vieţii cuprinde numele tuturor familiilor evreieşti din judeţul nostru care au fost deportate în diferite părţi ale Europei după 1944. Cele 1700 de nume reprezintă capii familiilor provenite din Bistriţa. Năsăud, Rodna, Şieu, Lechinţa şi Prundu Bârgăului, iar numerele din dreptul lor arată câţi membri avea familia. Este vorba despre 5968 oameni. Monumentul conturează amintirea comunităţii evreieşti, la baza sa se află Steaua lui David, de pe laturile căreia se ridică numele evreilor deportaţi, deşi din exterior ansamblul poate fi perceput ca un labirint ermetic. Privit de aproape, acesta se deschide precum filele unei cărţi colectate la bază, simbolizând închiderea unui ciclu. Autorii acestui monument sunt arh. Delia Negruşa şi arh. Dacian Diţ, cu colaborarea arh. Mariana Michiu.

          Prim-rabinul României, Rafael Shaffer, a rostit o rugăciune, iar protopopii celor trei culte au făcut o rugăciune ecumenică, rostindu-se rugăciunea „dată de un evreu, Iisus Hristos”, şi anume „Tatăl nostru”.

          Sinagoga Bistriţa a găzduit vernisajul expoziţiei „Bistriţa – Sublimă”, aici fiind transmise şi mesajele oficialităţilor. Preşedintele Radu Moldovan a preciyat că unul din proiectele de suflet este Acordul de parteneriat cu Consiliul Regional Brenner din Israel și cu președintele Doron Shidlov, de care se face ”vinovat Moshe Basch. Radu Moldovan a menționat, în discursul său, și de eveniment organizat în parteneriat cu TVR Cluj, ”Caravana România-Israel”, la începutul lunii noiembrie 2018. „Păstrez viu în suflet, sentimentul de a fi ”acasă” în Israel. Oamenii întâlniți ne-au vorbit cu mare drag și mare nostalgie de  ”România lor” – țara în care s-au născut, țara în care s-au născut bunicii și părinții lor. Unii dintre ei ne-au vorbit în limba română, despre România, cu toate că s-au născut în Israel. Cunoșteau România din poveștile părinților și bunicilor lor, din cărțile de istorie și din obiceiurile pe care familiile lor le-au păstrat. M-am emoționat profund acea vizită la dumneavoastră acasă și vreau din nou să vă mulțumesc în numele meu personal și al comunității din județul Bistrița-Năsăud pentru prietenia dumneavoastră!”, a spus Radu Moldovan.

Preşedintele CJ s-a referit şi la Holocaust, “cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne, care din păcate nu a ocolit județul nostru”.” Comunitatea evreiască din județul Bistrița-Năsăud a contribuit la binele comun și la patrimoniul cultural al județului nostru. Consider că este de datoria noastră să răspundem cu respect și prietenie față de cei care văd în noi, prieteni și parteneri în procesul de schimbare în bine a lumii”, a mai spus Radu Moldovan.

          Primarul Ovidiu Creţu a transmis un salut din partea cetăţenilor municipiului Bistriţa pentru gestul pe care comunitatea evreilor din Bistriţa l-a făcut dedicând un monument vieţii. „Evreii au locuit în Bistriţa câteva sute de ani. Şi românii, şi ungurii, şi armenii, şi evreii, după ce s-au deschis porţile oraşului de către saşi au convieţuit aproximativ 300 de ani. Fiecare dintre aceste etnii au îmbunătăţit şi au înfrumuseţat viaţa comunităţii. Am beneficiat de cultura şi civilizaţia maghiară, săsească, iudaică. Cred că spiritul cultural trebuie să-l ducem mai departe şi să facem astfel încât fiecare etnie să se simtă în Bistriţa la ea acasă”, a transmis primarul Creţu.

          Prefectul Ovidiu Frenţ a adăugat că  deportarea evreilor din Bistrița-Năsăud reprezintă un moment de tristă amintire, „o perioadă în care omenia şi normalitatea a fost înlocuită de genocid, ură şi ignoranță”. „Monumentul ”Memorialul vieții” ne va aduce aminte în fiecare zi când vom trece pe lângă el momentul în care istoria căzut pradă urii şi violenţei, oferindu-ne posibilitatea de a ne bucura de faptul că trăim într-o lume liberă, mult mai sigură, în care putem coabita indiferent de rasă sau naţionalitate.(...) Memorialul vieţii ne va îndemna să ne reamintim cu pioșenie de cei care au dispărut. Sperăm ca asemenea evenimente tragice prin care a trecut poporul evreu să nu mai aibă loc pentru nimeni și niciodată”, a spus prefectul Frenţ.

          Preşedintele Consiliului Regional Brenner, Doron Shidlov, s-a arătat onorat de invitaţia de a participa la acest eveniment comemorativ. În mesajul său, acesta a mulţumit comunităţii că păstrează cu sfinţenie memoria evreilor trimişi la moarte, astfel de momente fiind „ore de reculegere, de educaţie, de comemorare”.

Preşedintele Shidlov a menţionat că există şi un bistriţean căruia i-a fost conferit titlul „Drept între popoare” de către statul israelian pentru faptul că şi-a riscat viaţa ajutându-i şi salvându-i pe evreii prigoniţi. Este vorba despre bistriţeanul Valeriu Moldovan, căruia i-a fost dat acest titlu post mortem, în 1994, prin intermediul fiului său, Emil Moldovan. Valeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgherie din Bistriţa, iar în 1944 a

salvat familia Fleschman.  Prin intermediul evreului născut la Bistriţa, Moshe Basch, primarul din Rehovot, oraş înfrăţit cu municipiul nostru, a transmis un mesaj de mulţumire faţă de comunitatea locală şi autorităţi care nu au uitat de nedreptatea făcută.

          Prim-rabinul României, Rafael Shaffer, a avut un mesaj plin de semnificaţii. „Oamenilor și s-a luat numele și au fost transformați în numere. Acum, oamenilor li s-a redat numele în Memorialul Vieții. Oamenilor care au fost transformați din oameni în neoameni va fi primul pas. Numele le-a fost dat înapoi, a fost înscris. Le amintim că omul este om. Dacă vrem că istoria să nu se repete, cel mai important lucru pe care să îl ținem minte este că omul este om și acest mesaj a reușit acest monument să-l facă. Dacă vom privi omul ca om, avem toate șansele ca Holocaustul să nu se repete. Să le fie memoria binecuvântată!”, a spus acesta.

          Vicepreşedintele Asociaţiei Sioniste din România, Marco Katz, a transmis atât mesajul său de apreciere pentru comunitatea bistriţeană care onorează memoria Holocaustului, cât şi mesajul preşedintelui Asociaţiei, Tiberiu Roth, care a precizat că Memorialul Vieţii reprezintă „o nouă dovadă de prietenie faţă de poporul evreu”.

          Nu în ultimul rând, Cornelia Vlaşin, directorul Sucursalei Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale ale României, a susţinut conferinţa „Mărturii documentare privind deportarea evreilor de pe teritoriul actual al judeţului Bistriţa-Năsăud”. Aceasta a punctat principalele repere istorice dintr-o perioadă în care Ardelaul de Nord era sub ocupaţie horthystă, cedat prin Dictatul de la Viena. "Bilanţul pierderilor de vieţi omeneşti din rândul populaţiei evreieşti sub ocupaţia Ungariei rămâne înscris ca unul dintre acele tragice evenimente din istorie. Amploarea şi distrugerea unei colectivităţi umane şi etnice, pe baza politicii şi ideologiei rasiale nu-şi au echivalent, în oricare din secolele precedente şi ar trebui ca promovarea respectului faţă de valorile celuilalt, a toleranţei şi voluntariatului să reprezinte principii esenţiale pentru noi toţi", a spus Cornelia Vlaşin.

         Biblioteca Județeană ”George Coșbuc” a găzduit expoziția ”Steinberg”, amfitrion fiind managerul Ioan Pintea. Ziua s-a încheiat cu un concert de gală la Sinagoga Bistrița., organizat de Comunitatea Evreilor Bistrița, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud şi Societatea de Concerte Bistrița. Daca Păcuraru – soprană, Elena Ivanca – actriță, Claudiu Hontilă – vioară şi Lucian Dușa – vioară au propus publicului poezie și muzică de mare popularitate.